O sabie cu două tăișuri. Miza referendumului primarului Nicușor Dan
Duminică, 24 noiembrie, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale, bucureștenii vor avea și un referendum local inițiat de primarul general Nicușor Dan. Alegătorii sunt invitați să răspundă la trei întrebări, prima, dacă sunt de acord ca împărțirea banilor între Primăria Capitalei și Guvern să fie făcută de Consiliul General, nu de Guvern și Parlament, ca până acum, a doua, dacă sunt de acord ca Primăria Capitalei să dea toate autorizațiile de construire din oraș și documentațiile de urbanism, iar a treia, ca municipalitatea să se ocupe de prevenirea consumului de droguri în școli. Primele două întrebări sunt destul de abstracte și greu de înțeles pentru oamenii care nu se ocupă de administrație. Care este miza din spatele lor?
Bugetul real al Primăriei Capitalei, primit de la Guvern din banii colectați din taxele și impozitele bucureștenilor, este anul acesta undeva la 5 miliarde de lei. Din această sumă, circa 2,7 miliarde lei merg pentru subvenția la căldură și transport public, iar vreo 300 de milioane pentru subvențiile la teatre și alte instituții de cultură. Din restul de 2 miliarde, circa 1,5-1,6 miliarde merg pentru plata serviciilor publice – funcționarea celor 19 spitale din administrare, întreținerea parcurilor mari – Herăstrău-Cișmigiu, Carol, Tineretului, Circului – iluminat public, întreținerea străzilor, întreținerea cimitirelor, combaterea șobolanilor și a tânțarilor. Pentru investiții mai rămân undeva la 400 milioane de lei. Aici nu sunt incluse fondurile europene, care diferă de la an la an și de la un ciclu de finanțare la altul.
Practic, Primăria Capitalei este în acest moment mai mult o agenție de plăți decât o primărie care face o strategie de dezvoltare a orașului. Astfel că, fără mai mulți bani în acest mandat Nicușor Dan este primar degeaba, chiar dacă are proiecte mature, investițiile livrate vor fi modeste.
E nevoie de mai mulți bani
Cu 400 milioane lei poți să faci câteva proiecte mici, mai consolidezi un pod (consolidarea Podului Grant a costat 65 milioane lei și mai sunt încă 5 poduri și pasaje care trebuie consolidate urgent), câteva clădiri, mai repari o linie de tramvai, mai cumperi niște autobuze. Însă cu acești bani nu poți să schimbi fața Bucureștiului.
Pentru reabilitarea Parcului Herăstrău este nevoie de cel puțin 100 milioane lei, pentru Parcul Carol 50 milioane lei, pentru modernizarea celor 50 km de linie de tramvai este nevoie de peste 1,7 miliarde lei, pentru achiziția a 250 de tramvaie noi este nevoie de circa 4 miliarde lei, semaforizarea inteligentă – circa 700 milioane lei, pentru inelul median, doar zona de N, este nevoie de 2 miliarde lei, pentru reabilitarea întregii rețele de termoficare este nevoie de circa 5 miliarde de lei, pentru ca CET-urile să vină la Primăria Capitalei este nevoie de 2 miliarde lei doar pe achiziție, nu și pe modernizare, pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic ai nevoie de miliarde lei.
O parte din proiecte sunt finanțate prin fonduri europene sau guvernamentale, însă Primăria trebuie să asigure cofinanțarea și să aibă banii necesari pentru începerea lucrărilor, deoarece deconturile se fac mai târziu, iar în acest moment nu are bani nici pentru asta.
Un alt exemplu, Primăria Capitalei nu a avut 800 de milioane de lei ca să repare planșeul de la Unirii. A fost nevoie ca banii să vină de la Guvern, via primarul Daniel Băluuță (PSD), pe linie politică, ca lucrarea să poată fi finanțată, deși nu era niciun motiv ca Primăria Capitalei să nu ia banii și să o facă.
Primăriile de Sector au primit în 2024 circa 6 miliarde lei din banii bucureștenilor. Asta în timp ce o parte dintre primarii de sector se scaldă în bani și pun stălpișori de 700 lei bucata, jardiniere de 4.000 lei, borduri peste borduri, palmieri și alte plante exotice, structură metalică a la Calatrava de 5,3 milioane euro, ca să fie frumos.
În comparație, Primăria Iași are, în 2024, alocați pentru investiții din bugetul local circa 594 milioane lei (320 milioane din taxe și impozite și și 274 milioane lei din împrumuturi).
Mai mult control
Principalele probleme ale Bucureștiului sunt traficul și poluarea. Este adevărat, Primăria Capitalei a făcut pași mici pentru a pune politici restrictive de folosire a mașinii – taxarea parcării în tot centrul orașului – însă nicio discuție despre taxă de acces în centru, zone cu emisii reduse. Pe de altă parte, nici nu a putut oferi alternative viabile – un transport public atractiv, piste de biciclete, trotuare libere, facilitățile necesare în cartiere, lucruri care necesită investiții majore.
Însă traficul și poluarea sunt și în strânsă legătură cu dezvoltarea urbanistică a orașului. S-au construit orașe întregi în oraș, sute de blocuri, fără străzile necesare, fără școli, fără spitale, fără centre culturale. Sunt așa numitele comunități dependente de mașină, oameni care merg 2-4 km în fiecare zi ca să-și ducă copiii la școală, în parc, să meargă la doctor, să aibă acces la viața culturală, în condițiile în care ar trebui să aibă acces la aceste lucruri la câteva sute de metri de casă și să nu mai fie nevoiți să stea minim două ore pe zi în trafic pentru ele.
O parte din PUZ-uri au fost aprobate de vechile administrații – Videanu, Oprescu, Firea, dar în mare parte au fost date de Primăriile de Sector, prin Planuri Urbanistice de Detaliu sau direct prin autorizații de construire. Unele dintre ele au fost anulate în instanță de vecinii nemulțumiți că s-au trezit cu blocuri lângă casele lor sau pe spațiul verde, asupra altora planează suspiciuni de ilegalitate. Iar Inspectoratul de Stat în Construcții, instituția din subordinea Guvernului care ar trebui să verifice legalitatea în construcții, nu mai funcționează de ani buni în mod real. Sunt zeci de exemple în acest sens.
Ce vrea Nicușor Dan prin trecerea autorizării exclusiv la Primăria Capitalei? Control pe acest segment. Cel mai mare pericol este în Sectorul 2, unde PUZ-ul Coordonator aprobat de administrația Firea este suspendat, dar nu există o hotărâre de anulare, iar dacă va rămâne în vigoare, Primăria Sectorului 2 va emite autorizații pe el. Reamintim că PUZ-ul permite betonarea a zeci de hectare de spațiu verde și construirea de blocuri între case.
Chiar și fără PUZ-uri aprobate, Primăriile de Sector pot aproba fără probleme construcții controversate. Două exemple din ultimele luni: Sectorul 4 a aprobat construirea unui bloc de 7 etaje între blocurile de pe bulevardul Tineretului, pe un teren de 442 de metri pătrați, iar Sectorul 5 a aprobat construirea unui bloc de 9 etaje între casele de pe Șoseaua Viilor, pentru familia Pițurcă. Ambele proiecte au înfuriat comunitatea din zonă.
Mai multă putere de negociere
La finalul anului urmează să se aprobe bugetul tării, unde sunt repartizați bani și Bucureștiului, iar anul viitor se vor tranșa în Parlament trei legi cu impact major asupra Bucureștiului: Legea spațiilor verzi, Codul urbanismului și Codul silvic. Reamintim că mai mulți parlamentari ai PSD și dezvoltatorii imobiliari au propus la aceste proiecte de lege mai multe amendamente care, dacă vor fi adoptate, ar permite intrarea în legalitate a blocurilor construite ilegal, masacrarea spațiilor verzi proprietate privată, iar Sectoarele să poată aproba Planuri Urbanistice Zonale (cu excepția zonelor protejate și a monumentelor istorice). Dacă referendumul trece, primarul general va avea mai multă putere de negociere pe aceste legi și poate stoparea măcar unei părți din aceste propuneri nocive.
E la mâna Parlamentului
Dacă referendumul va trece, ca împărțirea banilor și emiterea autorizațiilor de construire integral să fie date Primăriei Capitalei, trebuie aprobate două legi. Acum, fiind campanie electorală, liderii politici sunt binevoitori, însă după alegeri, în mod clar PSD-ul va avea cei mai mulți parlamentari și va forma Guvernul în cadrul unei alianțe politice. Cum PSD-ul are 4 dintre Primăriile de Sector din București, iar PNL două, nu cred că va exista niciun interes ca aceste propuneri să fie aprobate fiindcă primarii lor ar avea mai puțină putere și acces la mai puține resurse.
Nu ar rămâne decât ca primarul general să caute și alte soluții, dar deocamdată, singurul lucru clar pe care Nicușor Dan îl obține dacă acest referendum trece este o putere mai mare de negociere.
Sabia cu două tăișuri
Dacă referendumul nu trece, primarul își va pierde din puterea de negociere câștigată la alegerile din iunie, iar asta ar putea însemna mai puțini bani pentru Primăria Capitalei, la împărțirea făcută de Guvern, și mai multă putere pentru Primăriile de Sector prin Codul Urbanismului și legea Spațiilor verzi.
De asemenea, pe termen lung, în condițiile în care viitorul primar general nu va avea majoritate în Consiliu sau dacă referendumul trece, iar legislația va fi modificată, în condițiile unui viiitor primar favorabil dezvoltării imobiliare haotice, aceste prevederi ar putea fi nocive. Însă, este mai ușor de urmărit o Primărie care dă autorizații de construire și documentații de urbanism, decât 7 primării care fac asta.