Noi detalii despre racheta balistică hipersonică Oreşnik lansată de ruși, dezvăluite de spionajul militar ucrainean
Racheta balistică hipersonică Oreşnik (Alun) lansată joi de armata rusă asupra unei infrastructuri militare în oraşul ucrainean Dnipro a zburat timp de aproximativ 15 minute înainte de a-şi lovi ţinta şi a atins o viteză de 11 ori mai mare decât viteza sunetului, a anunțat vineri Serviciul militar de informaţii ucrainean GUR, citat de agențiile Reuters şi EFE.
Conform datelor acestui serviciu, racheta a fost lansată din complexul militar Kedr situat în regiunea rusă Astrahan, la aproximativ 1.000 de kilometri distanţă de ţinta lovită în Ucraina, scrie Agerpres.
Această rachetă cu rază medie de acţiune şi care este nouă în arsenalul militar rus este echipată cu şase focoase, fiecare dintre acestea având la rândul lor câte şase submuniţii.
Viteza pe care a atins-o în traiectoria finală către ţintă a fost de peste Mach 11, adică mai mult de 11 ori viteza sunetului, a explicat Serviciul militar de informaţii ucrainean GUR.
Kievul susţinuse iniţial că Rusia a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), dar mai târziu descrierile oferite atât de oficiali americani, cât şi de preşedintele rus Vladimir Putin au arătat că a fost vorba de fapt despre o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, adică de sub 5.500 de kilometri.
GUR a publicat şi o listă cu şapte instituţii de cercetare şi de producţie militară din Rusia care au participat la dezvoltarea acestei rachete. Printre acestea se remarcă centrul din regiunea Astrahan unde racheta a fost testată în perioada octombrie 2023-iunie 2024.
Moscova denunță acțiunile „nesăbuite” ale Occidentului
Rusia a sugerat că a recurs la folosirea acestei rachete împotriva unei infrastructuri producătoare de armament în oraşul ucrainean Dnipro, unde se află şi uzina de rachete şi tehnologie spaţială Iujmaş, ca răspuns faţă de acţiunile occidentale „nesăbuite” în urma primelor atacuri ucrainene cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow asupra unor ţinte militare în Rusia, după ce Kievul a fost autorizat de SUA şi Marea Britanie să lovească în profunzimea teritoriului rus cu aceste rachete ce au o rază de acţiune de 300 de kilometri.
Moscova consideră aceste atacuri o implicare directă a SUA şi Marii Britanii în război, motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care i-au furnizat rachetele ATACMS şi Storm Shadow.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul rusesc cu noua rachetă balistică hipersonică drept „o escaladare clară şi severă” şi a cerut un răspuns internaţional ferm la adresa Moscovei.
„Lumea trebuie să răspundă. În acest moment, nu avem o reacţie puternică a lumii. Putin este foarte sensibil la asta. El ne pune la încercare, dragi parteneri”, a indicat Zelenski, despre care șeful diplomației ruse Serghei Lavrov a susţinut vineri că „s-a speriat” în urma atacului rus cu racheta Oreşnik şi că numai pentru acest lucru lovitura asupra unei fabrici de armament de la Dnipro a fost „utilă”.
Ministrul rus de Externe a mai estimat că, prin aprobarea atacurilor asupra unor ţinte pe teritoriul rus, preşedintele democrat al SUA aflat la final de mandat, Joe Biden, şi-a propus să lase „cea mai rea moştenire posibilă” viitorului preşedinte, republicanul Donald Trump, care a promis în campania electorală că va pune rapid capăt războiului declanşat prin invazia rusă în Ucraina, dar fără a explica ce soluţii ar preconiza.
De partea sa, liderul de la Kremlin a confirmat joi seară, într-un mesaj către naţiune, atacul asupra unei fabrici de armament din Dnipro cu o rachetă balistică hipersonică Oreşnik, ameninţând în plus că, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina, Rusia va răspunde într-un mod „decisiv şi simetric”.
„Ne rezervăm dreptul de a folosi armele noastre împotriva obiectivelor militare ale acelor ţări care permit ca armele lor să fie folosite împotriva instalaţiilor noastre”, a indicat Putin.
Kremlinul a afirmat vineri că lovitura asupra Ucrainei cu racheta balistică hipersonică recent dezvoltată a fost concepută ca un mesaj pentru Occident că Moscova va răspunde la deciziile și acțiunile lor „nechibzuite” în sprijinul Ucrainei.
„Mesajul principal este că deciziile și acțiunile nesăbuite ale țărilor occidentale care produc rachete, le furnizează Ucrainei și ulterior participă la lovituri pe teritoriul Rusiei nu pot rămâne fără o reacție din partea Rusiei”, a le-a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, reporterilor.
„Partea rusă și-a demonstrat în mod clar capacitățile, iar contururile acțiunilor ulterioare de retorsiune în cazul în care preocupările noastre nu sunt luate în considerare au fost destul de clar schițate”, a subliniat Peskov.
Peskov a declarat anterior că Rusia nu a fost obligată să avertizeze Statele Unite cu privire la atac, dar a informat oricum Statele Unite cu 30 de minute înainte de lansare.
Kievul aşteaptă de la reuniunea Consiliului NATO-Ucraina decizii „concrete” împotriva Rusiei, după atac
Ucraina se aşteaptă la decizii „concrete” împotriva Rusiei la reuniunea extraordinară de marţi a Consiliului NATO-Ucraina, convocată după ce Rusia a lansat racheta Oreşnik, a reacționat vineri ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, în timp ce surse din armata ucraineană afirmă că Ucraina va cere Statelor Unite să-i transfere sisteme antiaeriene capabile să doboare rachete balistice intercontinentale, notează agențiile agenţiile AFP şi EFE.
„Sperăm că (reuniunea Consiliului NATO-Ucraina) va conduce la rezultate concrete şi semnificative”, a spus șeful diplomației ucrainene, la o conferinţă de presă la Kiev.
Acesta a mai precizat că Ucraina va aduce în discuţie „problema modului de limitare a capacităţii Rusiei de a produce acest tip de armament”.
Ucraina va solicita Statelor Unite să-i transfere sisteme antiaeriene capabile să doboare rachete balistice intercontinentale, întrucât caracteristicile acestora sunt comparabile cu cele ale rachetei Oreşnik, au declarat surse militare ucrainene pentru agenţia Ukrinform. Conform acestor surse, sistemele antiaeriene ale SUA care ar putea doborî astfel de rachete sunt baterii Patriot modernizate sau sisteme Aegis.
Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro
INTERVIURILE HotNews.ro