Atenționarea medicilor: „Nu vă puteți imagina ce mănâncă adolescenții. În niciun caz fructe ori sandvișuri, care sunt ceva demodat”. Regulile dietei sănătoase când copiii sunt în creștere

Pentru că se află în perioada de creștere, adolescenții au nevoie să se hrănească sănătos. Aceasta înseamnă cinci grupe alimentare: legume și leguminoase, fructe, cereale, lactate și alternative la lactate, carne și alternative la carne. Medicii pediatri atrag atenția însă că dieta adolescenților este departe de alimentația sănătoasă. Pe termen lung, aceasta înseamnă nu doar diabet și boli cardiovasculare, dar și boli de stomac și de ficat anormale la vârste tinere.

Mâncarea sănătoasă conține acei nutrienți cu un rol esențial în creșeterea și dezvoltarea armonioasă a copiilor aflați la vârsta pubertății. Cu toate acestea, obiceiurile alimentare ale adolescenților din România sunt exact cele care nu ar trebui, atenționează dr. Olivia Timnea, medic primar în medicina de familie și medic primar de medicină sportivă. „De obicei, atunci când i-am întrebat ce mănâncă, mi-au spus că dimineața nu mănâncă nimic, ceea ce m-a surprins foarte tare. Pentru că masa de dimineață este foarte necesară din punct de vedere caloric pentru adolescenții care sunt în creștere și corpul lor se dezvoltă”, subliniază medicul din experiența de cabinet.

„Foarte, foarte puțini sunt cei care respectă regimul caloric necesar, suficient și echilibrat”

De cele mai multe ori, adaugă medicul de familie, adolescenții mănâncă fast-food: „Alteori, mănâncă tot felul de pateuri, deci carbohidrați foarte mulți, ceea ce nu este normal. Carbohidrații se mănâncă în anumite zile, fără să-l combini cu nimic și, de obicei, după efort fizic. Nu vă puteți imagina ce mănâncă adolescenții. În niciun caz fructe, în niciun caz sandvișuri. Se pare că sandvișurile sunt ceva demodat. E rușinoș să mănânci un sandviș pe care îl aduci cu tine la școală sau chiar la facultate. Și, ca atare, mănâncă tot felul de prostii din supermarket, din bufetele pe care le au pe la școli. Foarte, foarte puțini sunt cei care respectă un regim caloric necesar, suficient și echilibrat.”

Întrebați de ce au aceste opțiuni alimentare, adolescenții motivează că „nu au timp”, mai spune medicul. „Dar ei știu foarte bine că, de fapt, sunt «ocupați» cu tot felul de device-uri care le fură foarte mult din timpul lor. Inclusiv din partea de somn, care le-ar fi foarte utilă. În aceste condiții sunt obosiți, irascibili, nemulțumiți de tot ce este în jurul lor, îi deranjează părinții, îi deranjăm noi, medicii la cabinet dacă-i întrebăm ceva când ajung la cabinet. Pentru că, de cele mai multe ori, ei nu ajung. Nici măcar nu vin să-și ia anumite scutiri medicale. Vor să trimită părinții sau bunicii, lucru cu care eu nu sunt de acord. Pentru că trebuie să vezi pacientul atunci când îi acorzi o scutire medicală sau o adeverință că este apt pentru orice fel de efort fizic”, completează medicul.

„Mâncarea gătită este un subiect tabu”

Pe lângă faptul că adolescenții de azi sunt foarte grăbiți și foarte nemulțumiți, un alt motiv pentru care se alimentează incorect este acela că nu mai este în trend să mănânce anumite lucruri. „Mâncarea gătită, de exemplu, este un subiect tabu despre care nu putem să discutăm. Se întâmplă foarte rar și atunci cu insistență din partea familiei. Chipsurile sunt foarte la îndemână. Poți să faci orice în timp ce mănânci chipsuri, inclusiv să tastezi pe telefon sau pe laptop. Eu, după ce aflu ce mănâncă, de multe ori, nici nu mai apuc să-i întreb, pentru că ei susțin că doar acele lucruri le fac bine, restul le provoacă tot felul de indigestii. Ceea ce nu este adevărat. Unele și le imaginează ei. Doar că nu fac parte din trend, iar trendul este foarte important pentru ei”, atrage atenția specialistul.

Ceea ce a constituit o supriză majoră, adaugă medicul, au fost sportivii, la care a constatat că și ei au o dietă greșită. „De la sportivi chiar am pretenții. Adică, atunci când faci un sport de performanță de dedici din toate punctele de vedere. Dacă nu ai o alimentație echilibrată, dacă nu dormi suficient – folosind somnul ca mijloc de refacere – n-o să ai niciodată performanțe. Și iată, ne întrebăm oare de ce tineretul din ziua de azi nu mai are niciun fel de performanțe așa cum ne așteptăm?”, subliniază dr. Timnea.

Educația, începută la vârste mici

În opinia medicului, educația medicală – nu doar cea alimentară – este esențială dacă vrem ca lucrurile să se îmbunătățească: „Educația medicală trebuie făcută de la o vârstă foarte fragedă. Ceea ce, la noi, din păcate, nu se întâmplă. În alte țări – în care sportul este «rege» – aceste eforturi se fac încă de când copiii au 4-5 ani. Pe de altă parte, părinții sunt foarte ocupați, foarte grăbiți. Și implicați în multe alte lcururi. Copilul există, i se asigură o anumită sumă de bani, dar asta nu e totul. Poate ar fi bine să ne gândim și la viitorul copilului, nu numai în cazul în care copilul face sport de performanță, ci și dacă are o viață normală.”

Toate aceste alimente pe care copiii le consumă, atrage atenția medicul, la un moment dat, vor produce tot felul de disfuncții: „la nivel gastric, la nivel hepatic. Pentru că, din păcate nu sunt chiar cele mai sigure alimente. Măcar dacă ar mânca ceva bio, ar fi foarte bine. De exemplu, un baton proteic sau ceva care ar asigura necesarul. Dar, părinților le este mai simplu, probabil, să dea copilului banii necesari, iar copilul își cumpără ce vrea el. Iar părinții care se străduiesc să le asigure cât de cât o alimentație normală, echilibrată, de cele mai multe ori dau greș, se lovesc de refuzul copilului. Nu mai suntem în era în care copilul este pedepsit și nici nu mi se pare normal, poate copilul ar trebui convins. Sau condiționat de anumite lucruri. Este o muncă grea și nu este ușor pentru un părinte care vine obosit după zece ore de muncă, dar este obligația părinților să facă acest lucru. Inclusiv la mine în familie, masa de duminică era foarte clară, concisă și nimeni nu avea voie să lipsească. Și toată lumea trebuia să mănânce ceea ce era pregătit pentru o masă de duminică în familie. Și nu știu câte familii fac încă acest lucru ”, consideră medicul.

Ficat distrus de energizante

Un comportament alimentar dezordonat îi expun pe adolescenți unor riscuri de boli care pot apărea la vârste nefirești. Începând cu gastritele și continuând cu colonul iritabil, hepatalgii. „Hepatalgiile și alte probleme la nivelul ficatului apar în urma consumului de energizante și sucuri pe care le folosesc. Dar în primul rând, din pricina energizantelor. Foarte mare atenție la energizante! Am văzut citoliză hepatică – o distrucție a celulei hepatice – indusă de energizante la o vârstă destul de fragedă. Fără a avea alte cauze, doar din cauza folosirii îndelungate a combinației de tot felul de sucuri și energizant”, atrage atenția medicul.

Așadar, într-un top al alimentelor complet contraindicate adolescenților pe lângă energizante trebuie adăugate fast-food-ul și sucurile acidulate. Și asta pentru că, este de părere medicul, dau dependență. „Toate aceste alimente și băuturi nu sunt potrivite pentru un adolescent aflat în creșetere. Pentru un organism care atunci se dezvoltă. Gândiți-vă că băieții se dezvoltă până la vârsta de 21 de ani, iar fetele până la vârsta de 18-19 de ani. Adică organele lor nu sunt complet dezvoltate până la această vârstă”, conchide medicul.

Ce presupune dieta echilibrată la copii

Din cele cinci grupe de alimente indicate pentru organsimul aflat în creștere, fructele și legumele asigură copiilor energia, antioxidanții și fibrele de care au nevoie. La care se adaugă apa. Toți acești nutrienți protejează organismul mai târziu în viață în fața bolilor cardiovasculare și a anumitor tipuri de cancere, potrivit raisingchildren.net.au.

Copiii trebuie încurajați să consume fructe și legume de diverse culori și texturi la fiecare masă sau pe post de gustări, deopotrivă în stare proaspătă sau gătite. Fructele și legumele trebuie spălate înainte de a fi consumate în coajă, pentru că aceasta conține nutrienți importanți pentru organism.

Cerealele și alimentele care le conțin – pâine, tortilla, paste, fidea, cereale pentru micul dejun, cușcuș, orez, porumb, quinoa, mălai, ovăz și orz – ajută dezvoltarea armonioasă și cresc capacitatea de învățare.

Recomandate sunt cerealele cu un indice glicemic scăzut – cum ar fi pastele integrale și pâinea – care mențin senzația de sațietate mai mult timp.

Produsele lactate – laptele, brânza și iaurtul – sunt surse bune de calciu și proteine. La pubertate, copilul are nevoie de mai mult calciu care să-l ajute să atingă masa osoasă maximă și oase puternice. Produsele lactate trebuie consumate în fiecare zi, iar copiilor cu intoleranță la lactoză trebuie să li se ofere alternative precum tofu, nuci, semințe.

Carnea – cea slabă de vită, de vițel, de miel, de porc, de pui, de curcan, precum și peștele – dar și alternativele la carne – ouă, fasole, linte, năut,  tofu și nuci – sunt bogate în proteine și ajută la dezvoltarea musculaturii copilului. Ele au, de asemenea, vitamine și minerale utile precum fierul și acizii grași Omega-3, care sunt deosebit de importanți în timpul adolescenței. Acizii grași Omega-3 din peștele gras ajută la dezvoltarea creierului, o capacitate mai mare de învățare și memorare, iar fierul crește volumul de sânge și ajută la creșterea musculară.

Alimentele bogate în proteine animale conțin, de asemenea zinc și vitamina B12. Dieta vegetariană a unui copil trebuie discutată cu medicul pediatru pentru ca părinții să fie siguri că alimentația celui mic este una echilibrată și conține acei nutrienți de care el are nevoie pentru a se dezvolta normal.