INTERVIU. „Cred că pe Trump îl lasă cam rece” – profesor român din SUA despre apelurile candidaților noștri / „Respectarea Constituției nu este o chestiune de vot popular”

HotNews a publicat perspective și analize diferite, legate de decizia CCR. Alina Mungiu-Pippidi a spus: „Bravo, CCR. Când trișezi într-un joc trebuie să fii investigat și eliminat. De ce a durat atâta?”. În schimb, fostul șef al CSM, Horațius Dumbravă a susținut că CCR s-a transformat în instanță de judecată, pe probe de la CSAT, pe care orice judecător le-ar fi respins și că vor apărea „consecințe grave pe termen lung privind credibilitatea instituțiilor statului”.

• Radu J. Bogdan, profesor emerit al Universității Tulane din SUA, cu lucrări în domeniul filosofiei și științelor cognitive este membru de onoare al Academiei Române. Intervievat de HotNews, Radu J. Bogdan crede că decizia CCR a fost normală. El spune: „Se confundă statul de drept cu votul. Anumite decizii nu se votează. Odată votată Constituția, nu mai votezi dacă o respecți, ci pur și simplu o respecți”. Cum argumentează. 

– Domnule profesor, cum ați văzut alegerile prezidențiale? S-a spus că am avut cei mai slabi candidați din istoria postdecembristă.
– Cât îmi dau seama și-mi aduc aminte, cred că e destul de adevărat. Adică nu m-a impresionat niciunul dintre ei. E adevărat că nu i-am urmărit cu atenție. Am urmărit mai degrabă ce se scria pe HotNews și pe G4Media, și pe unul sau două ziare. Dar în ansamblu, da, mi s-au părut slabi și lipsiți de programe politice.

– În urmă cu un an și jumătate, ca ziarist, l-am văzut pe Călin Georgescu la un târg de carte. Își lansa cel mai recent volum. La eveniment au fost vreo cinci, șase persoane, cu tot cu Georgescu și cei doi însoțitori ai lui. Peste nici doi ani, Georgescu ia două milioane de voturi. Ce a putut să provoace o evoluție de genul ăsta?
– Este această ofensivă uriașă TikTok. Sunt rapoartele serviciilor secrete care arată o ofensivă uriașă pe TikTok, ca numere. Vorbesc despre influenceri plătiți, adică plătiți să creeze aceste clipuri TikTok și să le trimită individual sau colectiv, mergând în diferite adrese de email și de TikTok. Deci evident că a fost o ofensivă uriașă. 

Al doilea lucru care mi se pare relevant aici este finanțarea. Adică citeam chiar în aceste documente desecretizate că domnul Georgescu a declarat zero finanțe pentru alegeri. Pe de altă parte calculele unor instituții, SRI, Ministerul de Interne și așa mai departe indică sume plătite și pentru TikTok, și pentru influenceri. 

Unii dintre influenceri erau plătiți cu bucata. Este evident că a fost o campanie foarte bine organizată. Trebuie să spun că aștept, așa cum probabil și publicul așteaptă, o analiză cât se poate de oficială despre cum s-a mers pas cu pas în această privință și mai ales ce legislație a fost încălcată. Trebuie să existe o legislație aici, reguli. 

Mie mi se pare că aceste demersuri înseamnă cumpărare de voturi, ceea ce cred că și în România, ca în alte țări, este ilegal. 

– Cum ați văzut dumneavoastră decizia Curții Constituționale de anulare a primului tur?
– Să vă spun drept, am văzut-o foarte corectă. Mi-am dat seama că experții legali s-au uitat la aceste documente desecretizate și au constatat, fără însă să expliciteze foarte clar, și aștept orice formă de explicitare, că au fost încălcate aspecte ale Constituției în ce privește alegerile și regulile electorale. Cum ar fi nedeclararea veniturilor de finanțare a campaniei, cum ar fi cumpărarea de voturi. Deci dacă acest lucru se dovedește și experții legali îl vor documenta, mi se pare o decizie foarte corectă. 

„Una este statul de drept și alta este votul popular”

– S-a vehiculat această idee cu Rusia, dar am auzit și voci care au spus „Bine, dacă a fost Rusia în spatele acestei strategii, în spatele acestui demers, nu putem să-i contracarăm cu o decizie antidemocratică. Nu putem să ne luptăm cu rușii folosind arme pe care le-ar folosi și ei.” Ce părere aveți?
– Evident, crezând că există temeiuri legale pe care le-au văzut și consilierii Președintelui și Curtea, cred că a fost o decizie corectă, dar vreau să adaug și altceva. Respectarea Constituției și a regulilor electorale nu este o chestiune de vot popular.

-Adică nu se plebiscitează? Dacă vrem se poate schimba, dar nu votăm dacă o respectăm sau nu.
-Da. Iar aici cred că și doamna Lasconi a greșit și cei care spuneau că votul trebuia să continue. Eu cred că asta este o decizie expertă a autorităților legale. 

Dacă au fost încălcate legi constituționale și legi electorale, votul nu poate continua și nu se poate apela la vot popular ca să rezolve această chestiune. 

Mie mi se pare că aici e și obiecția unui gen de limbaj în care toată lumea vorbește mai mult despre democrație decât despre statul de drept. Eu cred că această decizie aparține sferei statului de drept, nu democrației, adică nu votului popular. Votul popular nu poate rezolva această problemă. 

Nu se plebiscitează dacă a fost încălcată legea constituțională și legea electorală. Eu dau credibilitate prezumtivă, că n-am toate dovezile și ei n-au ieșit  public să explice foarte clar. 

Dar eu cred că decizia Președinției și decizia Curții este legată de încălcarea unei legislații constituționale și electorale și că în privința asta toți cei care susțin că trebuia continuat votul sau că poporul trebui întrebat confundă două planuri fundamentale. Una este statul de drept și alta este votul popular. 

„Politicienii din fruntea partidelor sunt slabi”

– Norma politicii de după 1989 ne spunea că în turul doi avem mereu un candidat din partea Partidului Social Democrat versus altceva. Cum credeți că am ajuns în punctul în care cel mai puternic partid să rateze turul doi?
– Cred că e legat de un alt fenomen pe care l-am constatat ca observator amator. Este faptul că politicienii din fruntea partidelor și foarte expuși public sunt politicieni slabi, comparativ cu timpuri anterioare. Pe de altă parte, cred că din cauză că sunt slabi, un tip ca Georgescu apare ca Mesia care poate să rezolve probleme, pentru că celălalt nu le rezolvă și nici nu știu să se adreseze publicul. Eu bănuiesc că el a găsit o formulă care se pătrundă mințile sau inimele oamenilor. 

Ieri am văzut un articol în New York Times, care a trimis corespondentul lor principal pentru Europa de Est și care s-a dus cu un coleg român într-un sat din Dobrogea. Unde au vorbit cu primarul, i-au întâlnit pe oameni și au constatat că 80% din țăranii din acest sat, un sat simplu, aveau TikTok și au votat cu Georgescu. 

Oamenii și-au pierdut încrederea în principalele partide, PSD și liberalii, care au logistică locală, că USR nu prea are, deocamdată, ceea ce arată un mare efect de desprindere, chiar al oamenilor simpli, de partidele tradiționale. 

Asta cred că explică de ce PSD, deși rămâne cel mai important partid și cel mai bine localizat în țară, nu mai este în stare să adune voturile de care are nevoie, mai ales la prezidențiale. Poate că reușesc să o facă la nivel local, de județ, dar național cred că se  schimbă situația. 

„Un cocktail destul de periculos”

– Când v-ați referit la Călin Georgescu, ați folosit termenii „minte” și „inimă”. În urma deciziei CCR, pe platforma TikTok au început să apară filmări cu oameni care, în semn de protest față de decizie, își tăiau cărțile de identitate și pașapoartele. Cum se ajunge la o astfel de relație între candidat și votant? Am văzut inclusiv filmări cu oameni care își tatuau chipul lui Călin Georgescu.

– Cred că s-ar putea să fie un amestec ca un mozaic, compus din mai multe lucruri. Cred că mesajul lui, probabil liniștit, atent cu națiunea, cu Dumnezeu, cu „Nu ne vindem țara”, e o direcție. 

A doua direcție, cred că oamenii au perceput că nu este literalmente un om al sistemului, deși detaliile biografice care au apărut au arătat că a avut funcții înăuntrul sistemului, dar nu a fost un politician foarte cunoscut și cred că a apărut și imaginea că nu e dorit, că e persecutat și oamenii reacționează. 

Călin Georgescu a reușit deliberat și probabil indirect să se martirizeze, și anularea turului doi cred că adaugă la această martirizare. Deci ăsta e un cocktail destul de periculos. 

Dar aș mai adăuga un lucru, și anume faptul că principalii politicieni ai partidelor, liderii PSD, liderii liberali, nu au ieșit în față să explice, având mai multe detalii despre documentele desecretizate, să explice ce reguli electorale, ce reguli constituționale au fost violate și să accentueze ceea ce și dumneavoastră ați scris și alte surse din media, aceste prietenii cu formații legionare, de mercenari, de oameni care amenință. 

Toate astea ar trebui comunicate într-un fel de către oamenii politici, nu numai de media și mai ales internet. 

Nu iese nimeni în față. Iohannis, pentru prima oară, a fost suficient de articulat când a anunțat anularea turului doi, dar nu a dat detalii. Nu iese nimeni cât de cât credibil sau ascultabil, care să explice ce reguli electorale, ce reguli constituționale au fost încălcate, să explice de unde au venit banii, să explice asocierea cu doi sau trei tipi destul de suspecți, cu mercenari, și cu amenințări. 

Toate astea trebuie puse într-un discurs cât de cât coerent, pentru că sunt foarte mulți oameni, inclusiv oameni simpli, care vor înțelege dacă sunt încălcate reguli și este un asalt împotriva statului de drept. Adică Constituție, reguli electorale, plus siguranța persoanelor. 

„Cred că pe Trump îl lasă cam rece”

– Elena Lasconi, candidata USR, a transmis o scrisoare prin intermediul platformei X, fostul Twitter, președintelui Donald Trump, prin care se plângea de decizia CCR. Din perspectiva dumneavoastră, de persoană care cunoaște instituțiile statului american, care a locuit și a predat în Statele Unite, cum se vede din perspectivă americană acest lucru? 
Cred că Trump personal e puțin impresionat de chestiile astea, nu cred că nici nu le favorizează, nici nu le critică. Evident că e la curent, că a fost și împotriva lui această acuzație, că a fost susținut de ruși în cealaltă campanie electorală, cu Hillary Clinton, deci cred că îl lasă cam rece. 

Pe de altă parte, în mentalitatea publică americană, pentru un public larg, arată destul de urât ce se întâmplă. Dar pe de altă parte, publicul larg american și occidental, văzând tragedia din Ucraina, nu se mai miră.

Adică cred că au fost bombardați de multă vreme cu intervenționismul ăsta mediatic al rușilor, drept care nu mai trezește mirare că acum a căzut și România în privința asta, pentru că au fost și multe alte cazuri. 

Doamna Lasconi, chiar din interes, nu personal, dar politic, cred că a făcut această eroare pe care o fac foarte mulți oameni, să confunde încălcarea unor aspecte ale statului de drept, Constituție și legi electorale, plus amenințarea cu moartea. A făcut confuzia cu votul popular. 

Votul popular nu se poate desfășura în niciun fel de condiții fără respectarea regulilor constituționale, electorale. Întotdeauna este votul popular încadrat de niște reguli, fie că sunt reguli bătrânești, fie că sunt instituții, fie legislație. Acest aspect mie mi se pare că oamenii nu-l sesizează foarte clar. 

Această dualitate între voința populară și respectarea unor reguli, legi, tradiții, instituții, sfat bătrânesc. Cred că trebuie subliniate constant, pentru că altfel e acest derapaj, că votul e totul. Nu, votul nu e totul. Votul e jumătate din ecuație. Cealaltă ecuație sunt instituțiile, legislația, regulile, condițiile în care se se petrece votul.