Giorgiei Meloni i se cere demisia, după un nou eșec „zgomotos” al planului privind centrele de detenție din Albania: „Piatra funerară pentru politicile de migrație”
Premierul italian Giorgia Meloni a fost criticată sâmbătă de opoziția politică după ce planul ei privind procesarea a până la 3.000 de solicitanți de azil pe lună în Albania a fost respins de judecătorii italieni, pentru a treia oară, scrie Politico.
În paralel, o navă a gărzii italiene de coastă îi returna pe cei 43 de migranți africani și sud-asiatici de la centrul de detenție din orașul albanez Gjadër în portul italian Bari, în conformitate cu ordinele Curții de Apel din Roma, care a decis vineri că persoanele – ale căror cereri de azil au fost respinse – nu pot fi reținute în străinătate.
„Giorgia Meloni ar trebui să demisioneze”, a declarat Elly Schlein, lidera de stânga a Partidului Democrat, pentru presa italiană, plângându-se de costurile de aproximativ 1 miliard de euro ale proiectului înregistrate până în prezent.
„Centrele din Albania nu funcționează și nu vor funcționa. Ele sunt un eșec zgomotos”, a spus Schlein.
Decizia Curții este „o confirmare a faptului că centrele de detenție din Albania funcționează în totală ilegalitate” și reprezintă „piatra funerară pentru politicile de migrație puse în aplicare” de guvernul Meloni, a adăugat Riccardo Magi, din partea partidului liberal More Europe.
Potrivit instanței, faptul că țările de origine ale migranților sunt potențial nesigure îi face neeligibili pentru programul de procesare rapidă, care vizează deportarea rapidă a celor ale căror cereri de azil au fost respinse.
Aceasta este a treia hotărâre de acest fel, într-un an. În octombrie, unitatea de imigrare a Tribunalului din Roma a respins detenția a 12 migranți în centre albaneze, iar în noiembrie a blocat detenția unui alt grup de șapte persoane.
În fiecare caz, judecătorii au amânat însă verdictul final și l-au lăsat în seamna Curții Europene de Justiție (CEJ), brațul judiciar al blocului comunitar. Audierea acestui dosar la CEJ este programată pentru 25 februarie.
Ca răspuns la deciziile judecătorilor italieni, guvernul Meloni a transferat în decembrie competența în materie de la judecătorii din domeniul migrației din Roma, care s-au opus transferurilor inițiale, la Curtea de Apel din Roma.
În octombrie, guvernul a încercat, de asemenea, să ocolească aceste hotărâri prin întocmirea unei noi liste de 19 țări considerate sigure pentru repatriere, incluzând pe ea Bangladeshul și Egiptul.
După inaugurarea celor două centre din Albania, pe 11 octombrie anul trecut, proiectul a primit laude din partea liderilor europeni, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, văzându-l drept „o soluție inovatoare” și cerând altor lideri UE să tragă „învățăminte din protocolul Italia-Albania”.
În același timp, însă, planul a stârnit numeroase critici din partea politicienilor din opoziție, precum și a organizațiilor pentru drepturile omului și a experților juridici.
„Senzația este că guvernul italian se consideră deasupra legii”, a susținut Francesca D’Antuono, de la Volt Europe, care a vizitat centrul din Gjadër la sfârșitul anului trecut.
„Ei nu fac nicio distincție între propriul mandat politic, câștigat prin alegeri, și respectul pentru arhitectura instituțională care stă la baza democrației noastre și care trece, de exemplu, prin diviziunea puterilor”, a spus D’Antuono.
„Pe 25 februarie, Curtea Europeană de la Luxemburg se va pronunța asupra acestei chestiuni. Sperăm că va reuși să oprească turnura autoritară pe care o pun în aplicare guvernele de extremă-dreaptă din Europa”, a adăugat D’Antuono.
