Fenomenul meditațiilor în România: 1 din 3 elevi ia meditații la cel puțin o materie. Cât plătește lunar o familie / Disciplina la care fac meditații cei mai mulți copii

1 din 3 elevi din România ia meditații la cel puțin o materie. Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți – 80% – se pregătesc la matematică, iar aproximativ o treime iau meditații la limba română sau la limbi străine. Majoritatea copiilor fac meditații la o singură materie, iar 1 din 3 se pregătește suplimentar la două materii, conform unui studiu realizat de IRES și de Societatea Academică din România.

Societatea Academică din România (SAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România (FES), au lansat, joi, studiul național „Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?”.

Principalele concluzii:

• Majoritatea părinților sunt de acord că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată.
• Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație.
• Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a.
• Motivul principal pentru care părinții își meditează copii este că aceștia nu înțeleg informațiile primite la școală.
• Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire.
• Meditațiile se realizează acasă la meditator, în format 1 la 1 sau în grupuri mici, de 2-3 elevi.
• Meditatorul este ales pe baza recomandărilor, a renumelui și a competenței sale.
• Plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri și sunt puține cazuri care au drept bază o formă contractuală și/sau bonuri fiscale.
• Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării.
• Familiile cu educație ridicată, care au resurse financiare și sunt nemulțumite de sistemul public de educație apelează la meditații pentru a-și sprijini copiii în dobândirea competențelor necesare.
• Copiii din mediul rural, care provin din familii numeroase, mai puțin educate și cu resurse financiare limitate sunt lipsiți de posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin ore suplimentare cu un profesor.

Cât de mulțumiți sunt părinții de sistemul de educație din România

• Nivelul de satisfacție generală față de educația primită de copiii lor în școlile publice este, mai degrabă, ridicat (65% dintre părinți sunt mulțumiți și foarte mulțumiți).
• Totuși, nici ponderea celor puțin mulțumiți de sistemul public de educație nu este de neglijat, unul din trei părinți fiind puțin mulțumit sau deloc de educația furnizată de școala publică.
• Dacă ne întrebăm cine sunt nemulțumiții de educația din școlile publice, datele ne arată că aceștia sunt mai degrabă bărbați, cu vârsta de peste 51 ani, angajați în mediul privat sau antreprenori/liber profesioniști, rezidenți în mediul urban, din regiunea Sud/București/Dobrogea. Acești părinți nemulțumiți cred că meditațiile sunt necesare, iar ai lor copii au participat la ore de pregătire în particular.
• Părinții cred că elevii au nevoie de ore particulare/meditații pentru a dobândi cunoștințe la un nivel mediu. Acest fapt este recunoscut de șapte din 10 părinți, fie că aceștia provin din mediul urban sau rural, au un nivel scăzut sau înalt de educație formală, au venituri ridicate sau scăzute.

De ce părinții cred că elevii în general și copilul lor în mod particular au nevoie de o pregătire suplimentară pentru a dobândi cunoștințe de bază?

• Datele studiului arată că o parte dintre ei sunt nemulțumiți de sistemul românesc de educație și atunci încearcă să găsească pe cont propriu o soluție de a-și ajuta copiii să înțeleagă materia.
• Alții încearcă să își sprijine copiii în momente-cheie, în cazul examenelor de clasa a VIII-a, a XII-a sau pentru admiterea la facultate.

Care este amploarea fenomenului meditațiilor

• Unul din trei copii a participat la meditații plătite în anul școlar 2019-2020. Tot atâția au participat și la consultații/ore de pregătire gratuită.
• În prezent (anul școlar 2020-2021), 19% dintre elevi participă la meditații, iar 20% din părinți au deja în plan ca în perioada imediat următoare copilul să ia ore în particular. Dacă se gândesc la următorul an școlar, jumătate dintre părinți cred că ai lor copii vor participa vor lua ore în particular.

Cine sunt elevii care participă la meditații

• Este vorba mai degrabă de elevii din clasele terminale: a VIII-a și a XII-a, din mediul urban, prepondent din regiunea București-Sud și Dobrogea.
• Acești copii provin din familii puțin numeroase (cu unul, maxim doi copii) ai căror părinți au studii medii sau superioare, cu vârsta de 36-50 de ani, iar părintele respondent este angajat în sectorul de stat/privat sau patron, liber profesionist cu venituri peste 3.500 de lei lunar.

Cine sunt elevii care nu participă la meditații

• Aproximativ șapte din 10 părinți spun că ai lor copii nu au participat în anul școlar 2019-2020 la meditații.
• Principalele motive menționate de către părinți în defavoarea meditațiilor sunt că rezultatele școlare ale copiilor sunt bune și nu au nevoie sau că nu își permit financiar.
• Din analiza datelor se constată că acești copii sunt, în general, în clasele a V-a, a VIa, a IX-a sau a X-a și ei nu urmează să susțină, în viitorul imediat apropiat, examene naționale.
• În general, este vorba de copii care trăiesc în familii mai numeroase, cu peste 3 copii, în mediul rural, în regiunea Moldova, au cel puțin un părinte cu studii elementare, iar venitul părintelui respondent este sub 1500 lei pe lună. În plus, acest grup de părinți se declară satisfăcuți de cunoștințele dobândite de ai lor copii în școlile publice.

Care sunt materiile la care sunt meditați elevii și cu ce frecvență

• În general, elevii iau meditații la una sau două materii, cu precădere la matematică, limba și literatura română sau limbile străine.
• Cei mai mulți participă la meditații o dată pe săptămână, iar unul din trei elevi participă chiar de câteva ori pe săptămână.
• Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%).
• În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă chiar de câteva ori pe săptămână.

Se impune fiscalizarea meditațiilor?

• Majoritatea părinților sunt de acord că meditațiile ar trebui fiscalizate. Acest lucru presupune ca meditatorii care predau ore particulare elevilor să semneze contracte și/sau să emită bonuri fiscale pentru această activitate, iar activitatea de predare a orelor particulare ar trebui impozitată, similar cu alte activități derulate de persoanele fizice autorizate.
• Părinții cu studii superioare, bărbați, cu un venit personal lunar de peste 3500 lei și locuitori din mediul urban sunt în mai mare măsură pro-fiscalizarea meditațiilor.
• În prezent, acest serviciu educațional alternativ nu este fiscalizat, aproximativ 80% dintre cei care au achiziționat meditații nu au primit bon fiscal.
• Bon fiscal au primit, în proporții mai ridicate, cei care au contractat pregătirile particulare prin intermediul unui centru educațional.

Coordonatele tehnice ale sondajului:

• Eșantion: 1745 părinți ai unor copii de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut
• 1165 părinți cu copii în clasele V-XII sau care au absolvit liceul anul trecut (Eșantion părinți elevi V-XII)
• 419 părinți ai căror copii (în clasele V-XII) au făcut meditații particulare, plătite, în anul 2019-2020
• Metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
• Perioadă de desfășurare: 1 – 10 februarie 2021