Cel mai lung tunel din România: Va costa aproape un miliard de euro, dar are un obstacol mare de depășit: „La revedere! Vorbim după 2030” / Ce se va schimba pe linia ferată Predeal – Brașov
Unul dintre cele mai frumoase trasee feroviare din țară va primi cele mai mari schimbări din istoria sa de 150 de ani. Între Brașov și Predeal trenurile circulă cu viteză medie de 40 km/h, dar există în plan un tunel de aproape 10 km care va schimba totul, iar o călătorie de la București la Brașov cu trenul va dura sub două ore.
- La Predeal este cel mai înalt punct la care ajung trenurile românești. Un accelerat din anul 1978 a fost cel mai rapid tren pe ruta Predeal – Brașov ce a figurat vreodată în Mersul Trenurilor: făcea doar 23 de minute. Acum, cele mai rapide trenuri fac 33-34 minute.
- Când lucrările plănuite vor fi gata, trenurile vor face – în premieră – sub două ore de la București la Brașov.
- Noul traseu propus presupune săparea unui tunel de aproape 10 km pentru trenurile care coboară dinspre Predeal spre Brașov, însă lucrările vor dura șapte ani și se vor încheia în cel mai bun caz după 2033. Tunelul propus a fi construit este de zece ori mai lung decât actualul Tunel Mare de la Predeal. Comparativ, cel mai lung tunel feroviar din țară este pe linia Brașov – Întorsura Buzăului, are 4,3 km lungime, iar trenurile îl străbat în 8-9 minute.
Viteza trenurilor scade imediat ce treci de Predeal / O nouă linie de viteză va scoate gara Predeal din ecuație
Venind cu trenul de la București către Brașov călătorul observă că, de la 80 km/h între Sinaia și Predeal, vitezele scad drastic după ce trenurile pleacă din Predeal, trec de cele două tunele și ajung, pe rând, la cele două „Timișuri” (gările Timișu de Jos și Timișu de Sus).
Trenurile pe această rută sunt mai lente cu 10 minute față de cele care circulau acum 46 de ani între cele două orașe. Atunci linia era „proaspăt” modernizată și electrificată de doar un deceniu.
Predeal – Brașov a fost prima linie principală electrificată în România, iar Predeal este cel mai înalt punct (1.030 m) în care poate ajunge un tren pe rețeaua feroviară din țară. Predeal a fost până acum aproape 110 ani localitate de graniță între România și Ungaria.
Actuală gara Predeal a fost inaugurată în 1968 și este faimoasă pentru acoperișul modern (și strident) pentru acele vremuri. Forma nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru a fi „în ton” cu zona montană în care se găsește stațiunea. Mai multe despre arhitectura gării puteți citi aici.
Acum, tronsonul Brașov – Predeal are nevoie de modernizare și a fost aleasă o variantă considerată „ca fiind cea mai realistă și echilibrată opțiune”, o variantă care ar face ca viteza trenurilor de pasageri să poată fi cu câteva zeci de km/h peste cea din prezent.
În 2025, conform datelor din Mersul Trenurilor, 33-37 de minute vor face cele mai multe trenuri între Predeal și Brașov (fără oprire), iar cele care opresc pe parcurs vor face cam 40-45 de minute. Cele care staționeză mai mult pot face peste 50 de minute. Cele mai rapide trenuri au o viteză medie de 47 km/h, iar cele mai lente, de 32 km/h.
Cât va costa mega-tunelul Predeal – Brașov: Trenurile vor circula cu 160 km/h
Cea mai mare schimbare pe ruta feroviară dintre Brașov și Predeal va fi construcția unui tunel de aproape 10 km, un tunel care va lăsa gara Predeal în afara traseului nou și rapid. Deocamdată proiectul este în faza studiului de fezabilitate.
Va fi însă păstrat și traseul existent, astfel că gara Predeal va funcționa și pe mai departe, însă va fi deservită mai ales de trenuri Regio și metropolitane.
Compania de infrastructură CFR SA spune, într-un răspuns pentru HotNews.ro, că tunelul nou construit va avea o lungime de aproximativ 9,80 km și va fi amplasat între zona km.139+400, ieșire din stația Azuga, și km.149+200 Cap Y Timișu de Sus.
Partea nouă a liniei va permite o viteză maximă de 160 km/h, iar secțiunea de tunel va fi pregătită pentru o eventuală încadrare într-o viitoare „Linie de Mare Viteză (LMV), cu posibilitatea atingerii unei viteze maxime de 200 Km/h”.
Traseul final în plan are o lungime de aproximativ 26 km – se desfășoară pe intervalul ieșire stația Azuga – intrare Cap X Brașov, iar această distanță va fi parcursă în circa 20 de minute, transmite CFR SA.
Spre comparație, în prezent cele mai rapide trenuri fac 43-45 de minute de la Brașov la Azuga.
- „Toate trenurile de tip InterRegio, InterCity și de marfă vor utiliza traseul nou al secțiunii feroviare prin tunel. Toate trenurile de tip Regio sau Metropolitan vor utiliza traseul existent al acestei secțiuni feroviare, astfel încât să fie asigurată conectivitatea feroviară cu stația Predeal. Proiectul NU prevede construirea unei noi gări în stația Predeal”, explică CFR Infrastructură într-un răspuns pentru HotNews.ro.
Prin implementarea proiectului, explică CFR, se realizează şi scurtarea cu aproape 5 km a traseului coridorului feroviar pe secţiunea Câmpina – Braşov.
Următoarea etapă în acest proiect constă în pregătirea documentației pentru achiziția proiectării și execuției lucrărilor. Autoritățile spun că vor lansa licitația în a doua parte a anului 2025.
Costul minim estimat al investiţiei este de 963 de milioane de euro, iar finanţarea va fi asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Transport (PT) 2021 – 2027, de la Bugetul de Stat şi din veniturile proprii ale CFR SA.
Pentru finalizare a fost înaintat în mod oficial termenul 2033, iar durata lucrărilor de modernizare este estimată la șapte ani. Mai multe despre planuri puteți citi aici.
Care va fi traseul noii căi ferate de viteză spre Brașov
Conform planurilor, de la ieșire din Azuga calea ferată va continua cu un pasaj peste un drum local şi va intra în Tunelul Predeal, la kilometrul 139+400, după care continuă către nord prin tunel.
Tunelul va trece pe sub DN 73A, va ocoli la vest oraşul Predeal şi va ieşi din munte la km 149+200, la vest de Timişu de Sus, imediat după staţia CFR.
După ce va ieşi din tunel, calea ferată va urma traseul celei existente, până la Braşov.
Când totul va fi gata va fi pentru prima oară când cele mai rapide trenuri de călători ar face sub două ore de la București la Brașov. În prezent, cele mai rapide trenuri InterCity fac 2 ore și 20 minute, iar cele InterRegio, cam 2 ore și 40 de minute, cu 6-7 opriri, media de viteză fiind 60 km/h.
O întrebare cheie: Vor exista fondurile necesare pentru un astfel de proiect?
Asociația Pro Infrastructură (API), una din cele mai active organizații civice care monitorizează marile șantiere de infrastructură din țară, a scris de mai multe ori despre uriașele întârzieri de pe șantierele feroviare, fie că vorbim despre tunelurile de pe Sighișoara – Brașov sau despre cele mai dificile porțiuni de pe șantierele dintre Deva și Arad.
Ionuț Ciurea de la Pro Infrastructura a declarat pentru HotNews.ro că planul de modernizare a căii ferate de la Predeal se va lovi de o problemă esențială pe care trebuie să o depășească: lipsa banilor.
El consideră că, dat fiind că sunt în plan și alte proiecte feroviare mult mai mari, cum ar fi modernizarea secțiunii Craiova – Caransebeș (costuri de peste 4 miliarde euro) va fi foarte greu ca statul să găsească banii necesari și pentru ruta de la Predeal. Asta în condițiile în care pe componenta de fonduri europene, fie că vorbim de PT, fie de PNRR, exista o foarte mare supra contractare deja: adică sunt mai multe proiecte începute decât există fonduri alocate.
Ciurea spune că, probabil, „în pur stil românesc”, vor fi începute mai multe proiecte, se vor „trage” bani cât va fi posibil și unele proiecte vor fi „fazate” și „nu va fi nimic gata la modul cap-coadă”.
La mijloc mai este și partea birocratică: etapa licitației va dura și ea într-un caz fericit cam un an.
„La revedere, vorbim după 2030!”, spune Ionuț Ciurea, explicând că banii necesari vor fi, probabil, de două ori mai mulți decât cei care vor putea fi alocați pentru toate proiectele feroviare ce vor fi începute.
CFR nu vrea să prezinte harta noului traseu: „Am crea un avantaj potențialilor ofertanți”
HotNews.ro a solicitat la CFR Infrastructură o hartă cu traseul secțiunii și mai ales al tunelului, dar compania a răspuns că „la data prezentei ,,Studiul de Fezabilitate pentru modernizarea secțiunii feroviare Predeal – Brașov” este în curs de finalizare. În vederea păstrării confidențialității elementelor tehnice, suntem nevoiți să menținem un nivel cât mai puțin detaliat al traseului noului tunel”.
CFR SA a adăugat că „în eventualitatea în care v-am pune la dispoziție o hartă detaliată și edificatoare, am crea un avantaj potențialilor ofertanți, care ar putea să demareze elaborarea ofertei tehnice și financiare cu mult timp înainte de publicarea documentației tehnico-economice pe SEAP”.
Actualul traseu al căii ferate Brașov – Predeal și cele trei segmente ale sale
Brașov – Dârste are o lungime de 6,2 km și, în mare parte, se află într-o zonă plată, urcând înainte de Dârste, cartier situat lângă DN 1, la ieșirea din oraș. În prezent, de pe tronsonul de cale ferată Predeal – Braşov doar sectorul dintre Dârste și Brașov se circulă la viteze mai mari (90-100 km/h).
Dârste – Timișu de Sus are 10,2 km, urcând de la 680 m, la aproximativ 850 m. Viteza garniturilor este redusă de numeroasele curbe strânse, valoarea maximă fiind de 65 km/h pentru trenurile de călători, în timp ce trenurile de marfă rulează cu 40 km/h și cu tracțiune dublă.
Timișu de Sus – Predeal, are o lungime de 10,1 km și urcă de la circa 850 m la 1.032 m. Și aici viteza este redusă de numeroasele curbe strânse, valoarea maximă fiind în prezent de 55 km/h pentru trenurile de călători.
Între Timișu de Sus și Predeal trenul trece prin cele două tuneluri (Predealul Mic și Predealul Mare). Tunelul Mare are 930 de metri lungime, iar cel mic, aproximativ 100 de metri.
Lucrări de reabilitare pe Brașov – Predeal: De la Constanța la Brașov e singurul sector ce nu a fost modernizat
De la Brașov la Constanța sunt aproape 400 km de cale ferată și doar cei 26 km nu au fost reabilitați.
Lucrările de reabilitare pe tronsonul București – Câmpina au demarat în 2002 și s-au încheiat în 2004, iar lucrările pe tronsonul Câmpina–Predeal s-au finalizat în decembrie 2011. Pe București – Constanța lucrările au început în 2005 și s-au terminat abia nouă ani mai târziu
Linia de cale ferată dintre Brașov și Predeal are nevoie de ample lucrări de reabilitare. Spre exemplu pereții celor două tuneluri au zone cu infiltrații de apă, zone care iarna îngheață și intră în gabaritul de liberă trecere a căii.
Linia este afectată de zăpadă și de îngheț pe timpul iernii și documentațiile CFR menționează faptul că pământul din zona de infrastructură a liniei face parte din categoria „sensibil și foarte sensibil” pentru cea mai mare parte a secțiunii, zonele rezistente la îngheț fiind reduse.
Diferența de nivel este de aproximativ 400 m între Predeal și Brașov, astfel că se petrec uneori căderi de pietre între Timișu de Sus și Timișu de Jos, existând și mici sectoare cu alunecări de teren între Predeal și Timișu de Sus.
Când vântul bate puternic se întâmplă ca peste linia de contact să cadă copaci și circulația este întreruptă în diverse puncte dintre Dârste și Predeal. Un exemplu extrem a fost la început de octombrie 2013 când o ninsoare cu totul neobișnuită pentru acea perioadă a afectat grav linia de contact și unele trenuri au staționat și șapte ore.
La avarii de gravitate medie circulația este reluată după 90-180 de minute.
Brașov – Predeal, în câteva cifre și date
Sunt 145 de ani de când circulă trenurile între Brașov și Predeal.
În 1884, Predealul făcea parte dintr-o comună care mai includea Azuga, Bușteniul și Poiana Țapului. Abia în 1965 a devenit oraș.
Linia ferată a fost dublată spre finalul anilor 30′, iar între 1961 și 1965 a fost electrificată, fiind primul tronson din țară care primea acest „tratament”. În 1959 s-a decis electrificarea tronsonului Brașov – București, iar în decembrie 1965 s-a deschis secția electrificată Brașov – Predeal. În aprilie 1966 s-a deschis circulației linia electrificată Predeal – Câmpina.
Predealul, fiind sat de graniță acum 150 de ani, a fost în centrul unei controverse între România și Austro – Ungaria, cele două state având mari neînțelegeri despre locul pe unde să se facă joncțiunile feroviare între țări.
Cât făceau cele mai rapide trenuri Brașov – Predeal
- 1929: 48 minute
- 1960: 32 minute
- 1978: 25 minute
- 1989: 28 minute
- 1996: 30 minute
- 2005: 29 minute
- 2015: 31 minute
- 2018: 35 minute
- 2024: 34 minute
- 2025: 34 minute
Cât făceau cele mai rapide trenuri Predeal – Brașov
- 1929: 35 minute
- 1961: 29 minute
- 1978: 23 minute
- 1989: 28 minute
- 1996: 29 minute
- 2005: 27 minute
- 2015: 36 minute
- 2018: 37 minute
- 2024: 33 minute
- 2025: 33 minute
Cele trei halte care au dispărut
Cel mai rapid tren care a circulat între Predeal și Brașov a fost în 1978, acceleratul 333, care pleca la Predeal la 18.27 și ajungea la Brașov la 18.50. În acel an, trenurile personale care opreau în toate cele trei stații făceau doar 29 de minute, în timp ce în prezent sunt 40 de minute, adică un timp de parcurs cu 30% mai mare.
Un exemplu despre cât s-au degradat lucrurile în prezent ține de segmentul Dârste – Brașov de 6 km. Chiar și personalele făceau 6 minute la 1978, în timp ce în prezent călătoria durează 9-10 minute, chiar dacă trenurile ating și 90 km/h, fiindcă sunt limitări de viteză la intrarea în gara Brașov.
În 1960 erau în total șase stații între Brașov (numit pe atunci Orașul Stalin) și Predeal, fiindcă existau trei halte care s-au desființat la scurt timp. La 2 km de gara Brașov era o haltă numită Breiner Bella, la 3 km de Dârste era halta Dâmbul Morii, iar la 2 km de Timișu de Sus era halta Poiana Timiș. Două trenuri opreau în toate stațiile, iar cel mai lent făcea peste o oră.
În jurul anului 2010 a existat pentru scurt și o oprire în așa-numita haltă Tunel Mare, la 6 km de Predeal, însă maxim două personale opreau zilnic acolo.
INTERVIURILE HotNews.ro