Un deputat PNL afirmă că „multe instituții ale statului au fost «căpușate» de «conserve» rusești”: „Foști rezerviști din Armată și servicii formați în perioada pro-rusească încă joacă un rol în deciziile strategice”

România trebuie să rămână pe calea democrației și a libertății, a declarat deputatul Gigel Știrbu, vicepreședinte PNL, într-un comunicat în care susține că scrutinul prezidențial din mai 2025 s-ar putea transforma într-un „moment similar” cu alegerile generale din 1946, când, „printr-o fraudă colosală, regimul comunist a confiscat puterea, instaurând un sistem dictatorial care a călcat în picioare libertățile românilor”.

„În 1946, Petru Groza a fost pionul prin care s-a instaurat dictatura comunistă. Astăzi, un personaj precum Călin Georgescu riscă să devină «berbecul» prin care se sparg porțile democrației și orientarea euroatlantică a României. Prin rețele de influență, prin manipulare și sprijin, Rusia încearcă să-și impună interesele în România și în Europa de Est”, a declarat Gigel Știrbu, joi, într-o postare pe Facebook.

El susține că „semnele pericolului sunt deja vizibile”.

„Turul 1 al alegerilor prezidențiale a arătat că Rusia nu s-a retras din joc, ba dimpotrivă, infiltrațiile sunt mai puternice ca niciodată. Multe instituții ale statului au fost «căpușate» de «conserve» rusești, subminând securitatea națională. Foști rezerviști din Armată și servicii formati în perioada pro-rusească încă joacă un rol în deciziile strategice ale statului”, a adăugat deputatul PNL.

„România trebuie să rămână pe calea democrației și a libertății! Nu putem permite ca alegerile din anul acesta să fie compromise de influențe externe ostile. Trebuie să ieșim la vot, să ne mobilizăm și să alegem un viitor sigur pentru noi și pentru generațiile care vin. Votul fiecăruia dintre noi contează!”, a mai afirmat liberalul.

Primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat în 24 noiembrie și a fost câștigat surprinzător de Călin Georgescu, care a declarat zero cheltuieli pentru campania electorală. Curtea Constituțională a anulat scrutinul în 6 decembrie, ca urmare a rapoartelor prezentate de serviciile de informații în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și desecretizate ulterior de către fostul președinte Klaus Iohannis.

În motivarea deciziei luate cu unanimitate de voturi, CCR a reclamat că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui”, vorbind inclusiv despre nevoia de a exclude ingerințe ale unor entități statale sau non-statale. În 18 decembrie, într-o conferință de presă, Klaus Iohannis a spus explicit că actorul statal implicat în alegerile prezidențiale din România a fost Rusia.

Deși mandatul său urma să expire în 21 decembrie, Klaus Iohannis a rămas la Cotroceni ca urmare a deciziei CCR, dar și-a anunțat demisia în 10 februarie, în contextul procedurii de suspendare pe care o inițiase opoziția împotriva sa. Două zile mai târziu, funcția a fost preluată de Ilie Bolojan, ca Președinte interimar până la organizarea unor noi alegeri.