CCR motivează anularea alegerilor și prin nevoia de excludere a ingerințelor unor entităţi statale sau non-statale în campaniile de propagandă / Curtea a luat în calcul exploatarea abuzivă a algoritmilor social-media

În motivarea deciziei sale de anulare a alegerilor prezidențiale, publicată vineri seară, Curtea Constituțională arată că libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie presupune dreptul de a obţine informaţii corecte despre candidaţi, astfel că trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală.

Explicațiile CCR:

• „Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie include dreptul de a fi corect informaţi înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie presupune dreptul de a obţine informaţii corecte despre candidaţi şi procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum şi protecţia împotriva influenţei nejustificate, prin acte/ fapte nelegale şi disproporţionate, asupra comportamentului de vot.
• Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un «vector de dezinformare, în special atunci când (…) nu îşi dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialului publicitar».
• Pe cale de consecinţă, trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”.

CCR mai spune în motivare că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni „orice interferenţă nejustificată” în procesul electoral prin raportare la principiile constituţionale.

Motivare CCR anulare alegeri prezidentiale

„Pe de altă parte, statul are şi datoria de neutralitate, care include şi obligaţia de a întări rezilienţa alegătorilor, inclusiv prin conştientizarea electoratului cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul alegerilor, în special prin furnizarea de informaţii şi sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie să facă faţă provocărilor şi riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale – a se vedea, în acest sens, şi pct.14, 17 şi 20 din Declaraţia interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), la 6 decembrie 2024”, mai arată instanţa constituţională, în motivarea sa, potrivit Agerpres.

În cauza de faţă, Curtea reţine că, potrivit „Notelor de informare” antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind „manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”.

Judecătorii constituționali observă că, în coordonatele în care s-a desfăşurat procesul electoral cu privire la alegerea preşedintelui României din 2024, „a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetăţenilor”.

CCR: Votul, încălcat printr-o campanie agresivă şi exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media

Curtea Constituţională mai susţine în motivare că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.

„În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale, în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voinţă a alegătorilor”, scrie în motivarea CCR.

Judecătorii constituţionali spun că egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor candidaţilor şi partidelor şi trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă şi imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor.

De asemenea, cheltuielile pentru publicitate electorală pot fi limitate pentru a garanta egalitatea şanselor, iar aici CCR invocă pct.18 şi 21 al „Raportului explicativ la Codul de bune practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ”, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002).

Totodată, egalitatea de şanse trebuie evaluată şi prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, în privinţa utilizării reţelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenţă artificială şi a finanţării campaniei electorale.

În opinia judecătorilor, candidaţii trebuie să utilizeze tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială într-un mod transparent, pentru a nu induce în eroare alegătorii.

„În cauza de faţă, având în vedere prevederile art.37 din Constituţie, Curtea reţine că a fost afectată egalitatea de şanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuşi dreptului de a fi ales. Neregularităţile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale şi ceilalţi candidaţi participanţi în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporţională a expunerii în media online a celorlalţi candidaţi în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale, atât de către candidaţi ori competitori electorali, cât şi de către partide politice, susţinători ori simpatizanţii lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicaţi să-şi formeze o opinie despre candidaţi şi alternativele electorale sau pot fi induşi în eroare cu privire la identitatea şi calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învesteşte autorităţile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate şi, după caz, să sancţioneze astfel de conduite”, mai afirmă judecătorii constituționali, în motivare.

CITIȚI ȘI: CCR clarifică cine va fi președintele României până la alegerea unui nou șef de stat, după anularea scrutinului

CCR a decis vineri anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale.

În urma acestei decizii se anulează rezultatele din primul tur, iar alegerile prezidenţiale se reiau de la zero, inclusiv programul pentru desfăşurarea campaniei electorale.

Hotărârea a venit cu două zile înaintea turului al doilea al scrutinului prezidențial, în care instraseră candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi și în condițiile în care în diaspora votul se desfășura deja.

Primul tur fusese validat de CCR la începutul acestei săptămâni, după ce Curtea a cerut renumărarea tuturor celor peste 9,4 milioane de voturi.

Joi, CCR a primit patru sesizări de la SNSPA, Institutul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul Cristian Terheș. Sesizările au venit după desecretizarea rapoartelor înaintate CSAT de către serviciile de securitate, care vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are „modul de operare al unui actor statal”.

Însă CCR a transmis în cursul serii de joi că „poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale”.

Vineri seară, Biroul Electoral Central (BEC) a decis oprirea votării în diaspora, la trei ore de la decizia CCR.