Ilie Bolojan susține proiectul de lege privind pensiile magistraților: „Nu ne mai putem pensiona magistrații la 47, la 50 de ani”
Președintele interimar Ilie Bolojan consideră că magistrații nu ar trebui să se mai pensioneze la 47 sau 50 de ani, când, spune el, aceștia sunt la maturitatea vârstei profesionale.
„Eu, fără niciun fel de tentă populistă, am spus-o încă de anul trecut: nu ne mai putem pensiona magistrații la 47, la 50 de ani, când sunt la maturitatea vârstei profesionale și după care ar putea să fie într-adevăr valorificată această experiență în serviciul public”, a afirmat miercuri Bolojan, la podcastul „Friendly Fire”, realizat de jurnaliștii Moise Guran și Vlad Petreanu.
„Nu e doar o problemă de faptul că nivelul unei pensii nu este justificat cu anii de muncă, e o problemă de calitate și de încredere în sistemul de justiție, pentru că, cu cât ai sentințe mai de calitate, mai predictibile, care respectă spețele – în spețe identice, la instanțe diferite să ai aceleași sentințe – asta înseamnă că ai predictibilitate. Și va scădea mult numărul de procese”, a explicat Bolojan, potrivit Agerpres.
Președintele interimar a subliniat că „una este să lucrezi la valoarea pensiei și alta este să lucrezi la vârsta de pensionare”.
„Sunt aspecte diferite, sunt aspecte pur și simplu de normalitate”, a completat Bolojan.
Marți a fost depus la Parlament un proiect de lege privind pensiile magistraților, inițiat de liderii coaliției de guvernare.
Actul normativ propus prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani.
Totodată, proiectul prevede să se atingă eșalonat vârsta de 65 ani la pensionare pentru magistrați în 2045.
În momentul de față, procurorii și judecătorii se pot pensiona indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime.
În ceea ce privește pensiile magistraților, o prevedere majoră este scăderea plafonului de calcul de la 80%, cât este în prezent, la 65% din media veniturilor lunare din ultimii doi ani înaintea pensionării. Asta pentru a reduce decalajul dintre „pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”, conform proiectului.
„Pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea proiectul de lege are în vedere ajustarea procentului care stă la baza stabilirii cuantumului pensiilor de serviciu (n. red.: cunoscute în spațiul public ca pensii speciale), de la 80% din baza de calcul cât este în prezent, la 65% determinând reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”, mai scrie în proiect.
Conducerile CSM, a Înaltei Curți și a Parchetului General au anunțat că doresc să se întâlnească cu liderii coaliției de guvernare joi, 10 aprilie, pe tema acestui proiect legislativ.
„În considerarea principiului cooperării loiale care trebuie să guverneze relațiile dintre autoritățile publice, orice discuție referitoare la statutul magistraților trebuie să implice reprezentanții sistemului judiciar, context în care ne exprimăm întreaga disponibilitate pentru un dialog autentic și onest, în condiții de transparență instituțională. Vă adresăm rugămintea de a ne comunica în timp util locul și ora întâlnirii propuse”, se menționează în demersul inițat de președinta CSM, Elena Costache, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Alina Corbu, și procurorul general al României, Alex Florența.
Consiliul Superior al Magistraturii a avut o primă reacție pe această temă încă de marți, când a semnalat că magistrații nu au fost consultați de către in ințiatorii proiectului de lege.
Crin Antonescu a declarat, luni, că magistraţii trebuie să iasă la pensie la 65 de ani, precum toţi ceilalţi cetăţenii ai ţării.
Proiectul de lege a fost depus la Parlament după ce candidatul coaliției de guvernare la prezidențiale, Crin Antonescu, a cerut acest lucru luni, într-o ședință, liderilor PSD, PNL, UDMR și minorităților naționale.
INTERVIURILE HotNews.ro