Bărbat cu leziuni cerebrale ireversibile, după ce a fost diagnosticat greșit cu „junghi”. Spitalul, obligat să plătească daune de un milion de euro

Spitalul Județean de Urgență din Bistrița a fost condamnat în primă instanță la plata unor daune de un milion de euro după un lanț de erori medicale în urma căruia un pacient a suferit leziuni cerebrale grave și ireversibile, potrivit Europa Liberă.

În 3 mai 2014, un tânăr tată s-a prezentat la spital cu dureri în zona coastelor. Fiind diagnosticat de medicul urgentist de gardă cu „nevralgie intercostală dreaptă” (junghi), pacientul a primit ser fiziologic, Algocalmin, Ketonal și Diazepam, iar după o oră și jumătate a fost trimis acasă.

Bărbatul, în vârstă de 34 de ani la acea vreme, avea de fapt pneumonie. Deși s-a întors la spital într-o stare și mai gravă, nu mai avea cine să îl opereze. A fost tratat când era deja în comă, dar a suferit leziuni cerebrale grave, iar astăzi nu își mai recunoaște copilul sau părinții, nu poate merge și nu se mai poate îngriji singur.

Prima sentință, la opt ani de la deschiderea procesului

În finalul lunii iunie 2025, Judecătoria Bistrița a pronunțat o primă sentință în dosarul de malpraxis intentat de reprezentanții bărbatului în 2017. Potrivit sentinței, un lanț de erori medicale a fost cel care a făcut ca tânărul tată, descris de familie ca „energic, sportiv, puternic”, să ajungă „într-o stare vegetativă”, „prizonier într-un corp care nu îl mai ascultă”.

Condamnat în primă instanță la plata unor daune de un milion de euro, Spitalul Județean de Urgență din Botoșani a formulat apel împotriva deciziei în 31 iulie.

În reclamația formulată în justiție, familia a chemat în judecată nu numai spitalul, ci și mai mulți medici care l-au tratat pe bolnav la Bistrița.

Famila bărbatului susține în documentul respectiv, consultat de Europa Liberă, că „înainte de acest incident medical devastator”, A.A.J era o persoană perfectă sănătoasă, activă şi dinamică, era un tânăr plin de energie care îşi câştiga existenţa prin muncă cinstită.

„Era stâlpul părinţilor săi şi al propriei sale familii, oferindu-le sprijin financiar, emoţional şi fizic copilului său şi logodnicei sale. Avea planuri, avea aspiraţii – să-şi vadă copilul crescând, să-şi întemeieze o familie stabilă şi să-şi construiască o casă”, mai scrie în document.

Când se întorsese la spital, nu avea cine să îl opereze

În 7 mai 2024, tânărul a mers din nou la spital, reclamând aceleași dureri în zona coastelor, precum și tuse. De această dată, medicul urgentist care l-a preluat a dispus efectuarea unei radiografii toracice, precum și a unui examen cu computerul tomograf (CT), diagnosticându-l cu pneumonie bazală dreaptă.

El a stat internat în Secția de Pneumologie până pe 10 mai. Starea lui nu s-a îmbunătățit, fiind transferat la ATI.

Diagnosticat cu abces pulmonar și insuficiență respiratorie severă și infecție, bărbatul nu mai putea respira decât ajutat de aparate – starea era atât de gravă încât nici nu putea fi transferat la Imagistică, pentru un nou CT.

Medicii de la ATI știau că este necesară o intervenție chirurgicală, însă chirurgul de la Bistrița cu care au luat legătura le-a spus că nu are locuri la ATI pentru a-l prelua. Au încercat apoi la Târgu Mureș, la un alt chirurg, care, potrivit hotărârii judecătorești, a precizat că „nu poate accepta transfer deoarece pleacă pentru o săptămână la un congres”.

În aceste condiții, medicii de la ATI au recomandat efectuarea unei bronhoaspirații cu fibroscopul, însă intervenția a eșuat din cauză că nivelul de oxigen din sânge a scăzut la un nivel critic în timpul operației.

„În raportul IML s-a menţionat faptul că «drenajul pleural a fost ineficient» şi că «tubul de dren a fost incorect plasat», ceea ce a condus la apariţia de complicaţii suplimentare, inclusiv pneumoperitoneu”, potrivit hotărârii judecătorești.

În hotărâre, judecătorul din Bistrița a menționat: „Nu s-a găsit o altă explicaţie fiziopatologică a apariţiei pneumoperitoneului masiv după efectuarea pleurotomiei, decât poziţionarea defectuoasă a tubului de dren”.

În cele din urmă, în 12 mai, a ajuns la Spitalul Universitar din Tg. Mureș, iar în următoarele săptămâni medicii de acolo au efectuat mai multe intervenții prin care i-au curățat omului plămânii de infecție.

Din cauza stării foarte grave, bolnavul era deja în comă indusă. Odată tratat de afecțiunea pulmonară și scos din coma indusă, familia a aflat că din cauza lipsei de oxigenare a creierului pentru o perioadă îndelungată, A.A.J are encefalopatie hipoxică.

FOTO: Rido | Dreamstime.com