​Care este prețul corect al unui bilet de transport public în București. Interviu cu Adrian Criț, noul director al STB: Avem valoarea cea mai mică la titlul de călătorie în comparație cu celelalte orașe

Societatea de Transport București (STB) are datorii de peste 1 miliard de lei, peste 90% la stat, a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro Adrian Criț, noul director general. Datoriile s-au acumulat deoarece Primăria Capitalei, Consiliul Județean Ilfov și localitățile pentru care societatea prestează serviciul nu au plătit costul acestuia, acumulând restanțe de circa 900 milioane lei. În ce privește mizeria din mijloacele de transport în comun, noul director promite că problema se rezolvă în 4 luni, o parte din personal fiind reorientat în această direcție, dar nu este o prioritate să pună camere de supraveghere pentru sancționarea celor care fac mizerie.

În linii mari, noua conducere dorește creșterea calității serviciului, reorganizarea rutelor, reorganizarea personalului și digitalizarea, o parte din personalul care se ocupă de vânzarea biletelor urmând să fie redistribuit după mutarea vânzărilor în online.

Info pe scurt:

• Prețul corect al unui bilet STB: Pot să vă spun că acum 10 ani solicitam majorarea titlului de călătorie la 2 lei. Urmează să facem o analiză și în funcție de contextul actual. Dacă este să facem o comparație cu ce se întâmplă în România, avem valoarea cea mai mică la titlul de călătorie
• Datoriile STB: „Dacă ne referim la datoriile către bugetele asigurărilor sociale, de sănătate, este vorba de circa 970 milioane lei, dacă ne referim la datorii din investiții finanțate de la bugetul local, investiții aprobate în Consiliul General în 2018, 2019, este vorba despre 47 milioane lei, dacă ne referim la datorii pentru achizițiile de bunuri și servicii, aici avem 43 milioane lei”
• Despre flota de tramvaie: „Flota de tramvaie e întreținută astfel încât să nu creeze probleme de securitate. Din punct de vedere al calității spațiului oferit pasagerilor, al serviciilor conexe oferite, din păcate suntem la nivelul anilor ’70”
• Despre vehicule noi: „Avem nevoie urgentă, dat fiind faptul că forțează niște costuri suplimentare punerea în exploatare, avem nevoie urgentă de troleibuze. În traseu circulă circa 200 de troleibuze, acestea și-au depășit de mult durata de viață, ele trebuie înlocuite treptat”

HotNews.ro: Ce situație ați găsit la STB când ați venit?

Adrian Criț: O situație total diferită față de ce era acum 10 ani, nu existau datoriile actuale. Dacă ne referim la datoriile către bugetele asigurărilor sociale, de sănătate, este vorba de circa 970 milioane lei, dacă ne referim la datorii din investiții finanțate de la bugetul local, investiții aprobate în Consiliul General în 2018, 2019, este vorba despre 47 milioane lei, dacă ne referim la datorii pentru achizițiile de bunuri și servicii, aici avem 43 milioane lei. Dacă le cumulăm ajungem la peste 1 miliard, o sumă imensă. Este adevărat că și Asociația de Dezvoltare Transport Public București Ilfov are de achitat pentru serviciile prestate o datorie de circa 900 milioane lei. STB-ul a efectuat transportul public pentru asociația de transport, care la rândul ei nu și-a primit banii de la Primăria Capitalei, Consiliul Județean Ilfov și alte localități din Ilfov. Am prestat un serviciu care nu a fost plătit.

Ce datorii are către STB CJ Ilfov și localitățile din Ilfov?

Acele datorii nu sunt cunoscute de către noi deoarece decontarea se face prin ADITPBI. Noi prestăm serviciile pe baza unui contract cu această asociație. Transportul regional este finanțat 90% conform contractului de către PMB, iar restul de către CJ Ilfov și localitățile beneficiare.

Ce aveți în plan să faceți ca să avem un transport public civilizat?

Ne dorim să reducem cheltuielile cât să rezistăm condițiilor actuale. Avem o reeșalonare făcută cu ANAF-ul, dar ne dorim totodată și să creștem calitatea serviciului prin mărirea accesibilității, prin sporirea gradului de curățenie a vehiculelor, pentru că arată cum arată în traseu și prin sosirea la timp și respectarea programului de transport, să creștem calitatea, să reducem emisiile poluante. Este greu în perioada de criză.

Ce buget are STB-ul anul acesta, cât este subvenția?

Deocamdată, există discuții la nivelul municipalității. Propunerea pe care am auzit-o noi din declarația domnului primar general este de 800 milioane lei subvenția. Asta ne obligă pe de o parte să obținem venituri din surse proprii mult mai mari. În situația de pandemie poate fi dificil. Pentru a rezista avem două soluții, reducem cheltuielile sau mărim veniturile. Fiind situație de criză, cu mărirea veniturilor e complicat, doar prin reduceri acolo unde se poate, o reorganizare bună a traseelor din București și Ilfov putem să reducem anumite cheltuieli.

În ce stare se află flota STB?

Dacă vorbim de autobuze, avem circa 100 de autovehicule Mercedes contractate în 2006 -2007, cele 400 de autobuze Otokar și 130 de autobuze Hibrid. Dacă vorbim de troleibuze pot să spun că avem o flotă foarte veche, din păcate cu probleme și din punctul de vedere al achizițiilor de componente pentru că avem troleibuze care sunt de peste 20 de ani – Astra Icarus și celelalte din 2007 – Irisbus. Din păcate, Icarus nu mai există pe piață ca și producător de autovehicule și componentele se găsesc din ce în ce mai greu. Apoi, calitatea, fiind niște componente after market, nu mai este cea de origine ci mai scăzută. Dacă intervine peste asta și problema economică…

Cu cât vă costă în plus întreținerea la troleibuzele vechi față de unele noi?

Se pune în balanță dacă se justifică în momentul de față să fie efectuate reparații astfel încât să nu creăm probleme în trafic. Ele se fac în momentul de față, putem asigura pasagerii că nu există riscuri, dar costurile sunt foarte mari. Un vehicul nou în primii ani de exploatare nu creează costuri suplimentare în afara mentenanței. În momentul de față avem costuri pentru structura de rezistență, direcție, frânare, costuri care apar ulterior.

Cam în câți ani ați putea cumpăra un troleibuz nou cu banii pe care îi dați pe reparația celor vechi?

E un studiu făcut pe tramvaie, acum 10 ani. La momentul respectiv doream să construim în uzinele STB 50 de tramvaie și doream să facem asta printr-un credit. La momentul respectiv rezulta din studiul de fezabilitate faptul că în 5 ani de zile acele tramvaie se achitau doar prin reducerea consumului energetic. Dacă ne referim și la troleibuzele care sunt vechi și cu un sistem de tracțiune în curent continuu, vă dați seama că și acolo reducerea costurilor ar fi un avantaj pentru instituție. Dacă vorbim și de creșterea calității serviciilor, faptul că nici nu au aer condiționat.

Din ce știu eu, la tramvaie situația este și mai dramatică, funcționăm cu tramvaiele din perioada comunistă care au mai fost cosmetizate. Eu circul cu tramvaiul 21 și de multe ori deschid ușa manual, că se deschide doar un pic automat și trebuie să tragi de ea ca să ai loc să cobori. Care este situația?

Îmi pare rău să aud asemenea aspecte pentru că deschiderea ușilor ține de siguranța pasagerilor. Din punct de vedere al vechimii mijloacelor de transport, aveți dreptate, ele au mai fost în ultimii 20 de ani prin reparații capitale, modernizări, dar pe de o parte nu s-a mers pe un proiect standard, pe de altă parte situația achizițiilor publice nu a fost cea mai fericită, poate și din nepriceperea celor care au făcut caietele de sarcini sau a altor restricții, furnizorii de componente nu au putut să fie toți aceiași. Atâta vreme cât un vehicul nu deține o omologare, o componentă poate fi schimbată cu o componentă similară. Dat fiind faptul că tramvaiele fiind foarte vechi nu dețin o omologare europeană, națională, așa era la vremea respectivă, ele pot fi reparate cu orice componentă, e adevărat, respectând niște standarde.

Cât de veche este flota de tramvaie și cât mai poate circula?

Flota de tramvaie e întreținută astfel încât să nu creeze probleme de securitate. Din punct de vedere al calității spațiului oferit pasagerilor, al serviciilor conexe oferite, din păcate suntem la nivelul anilor ’70. Adică sunt vehicule fără aer condiționat, nu au conexiune la internet și alte avantaje pe care să le oferi pasagerilor ca să-i motivezi să le utilizeze. Să nu mai punem în discuție faptul că și accesul în aceste mijloace de transport e greoi fiindcă nu au podea coborâtă. Avem unele cu podea parțial coborâtă și acest lucru creea probleme vizavi de accesul în mijloacele de transport. Sunt probleme care se pot rezolva. Tot domnul primar general a amintit ieri că probabil se va semna contractul pentru achiziția de tramvaie. Nu pot să vă dau detalii despre achiziția de troleibuze, știu că s-a semnat contractul, dar nu știu mai mult.

Care sunt planurile d-voastră, ca director al STB, pentru achiziția de noi mijloace de transport în comun?

În perioada imediat următoare, dat fiind că am un mandat limitat, 4 luni, sunt director interimar, nu pot să mă gândesc la asta. O să mă preocup de identificarea surselor de finanțare pentru dezvoltarea unui transport ecologic la nivelul municipiului București în asociere cu municipalitatea cu ADITPBI se pot identifica sursele de finanțare pentru tramvaie, troleibuze, autobuze electrice, autobuze cu CNG.

Care sunt nevoile STB în ceea ce privește noi autovehicule? De ce aveți nevoie urgent, ieri?

Avem nevoie urgentă, dat fiind faptul că forțează niște costuri suplimentare punerea în exploatare, avem nevoie urgentă de troleibuze. În traseu circulă circa 200 de troleibuze, acestea și-au depășit de mult durata de viață, ele trebuie înlocuite treptat. Nimeni nu o să poată furniza 50 de troleibuze sau 100 într-un an. Asta este o achiziție de durată. La tramvaie din păcate procesul de fabricație durează și mai mult. Aici avem nevoie de circa 400 de tramvaie, vă dați seama cât ar dura să înlocuim toată flota de tramvaie în condițiile în care doar o licitație a fost atribuită, dar contractul nu este semnat. Cert este că dorim să identificăm și să depunem proiecte de finanțare pentru materialul rulant necesar și ne dorim să punem accentul mult pe digitalizare, fiindcă instituția a rămas mult în urmă la acest capitol.

Ce înseamnă digitalizare, la ce anume vă referiți?

Adrian Criț: E o perioadă dificilă, în care contactul fizic e indicat să nu aibă loc și atunci munca de la distanță, accesul pe VPN, accesul la niște informații pentru angajați, pe de o parte, facilitarea programării conducătorilor de autovehicule pe mijloacele de transport în comun, astfel încât prin această programare automatizată se reduc orele suplimentare. Pe de altă parte, informarea călătorilor. Aplicația există, s-au montat în 2018 sisteme de monitorizare a flotei și există aplicația infotb unde poți vizualiza ora la care ajunge mijlocul de transport în stație. Din păcate nu este cunoscută. Vreau să lucrăm și la partea de comunicare. Trebuie să ne gândim pe termen mediu cum sprijinim și o populația mai vârstnică, care nu deține telefoane, cu panouri de afișaj.

Până acum am vorbit despre lucruri grele, care necesită mult timp să fie realizate, dar să vedem ce poate face STB-ul urgent. În mijloacele de transport public este jeg. Când faceți curățenie?

Mă doare când îmi spuneți asta. Haideți să vorbim de partea de resursă umană în primul rând unde dacă nu mă înșel există circa 200 de angajați care sunt încadrați pe funcția de spălători vehicule. Probabil printr-o reorganizare care va fi propusă Consiliului de Administrație luna aceasta o să identificăm soluții conexe în cadrul personalului care nu are un grad de ocupare atât de mare și să-l delegăm spre această activitate. Atunci când vorbeam de creșterea calității serviciului, clar m-am gândit și la curățenie, e o chestiune vizibilă.

De ce nu externalizați serviciul?

Adrian Criț: Acum 10 ani am propus și am avut o aprobare de externalizare în Consiliul de administrație a unor servicii din cadrul RATB. Era vorba despre spălat, curățenie în sedii, paza autobazelor, depourilor. Până în momentul de față nu s-a făcut nimic. Mai mult, pot să vă spun că s-a făcut o investiție unde vom face o analiză, în anul 2018 s-au cumpărat stații noi de spălare care nu știu cât de utilizate sunt. Pot să vă zic ce am observat în ultimele 3 zile, am văzut că se utilizează spațiile de spălare, dar în interior nu avem un echipament automatizat, acolo trebuie să facă omul și din exterior se văd geamurile murdare, nu intru în alte detalii. Eu îmi propun să creștem calitatea serviciilor. Nu intru în istoria STB ca directorul care a pus angajații să spele autovehiculele, dar trebuie făcut acest lucru.

În cât timp vom avea autobuze, troleibuze și tramvaie curate?

În această perioadă de 4 luni cu siguranță. Cât mai repede.

Primul pas este să faceți curățenie, al doilea pas este să fie păstrată. Aveți de gând să puneți camere pe mijloacele de transport în comun sau polițiști locali, ca să nu mai fie stricate sau călătorii să facă mizerie?

Teoretic nu avem voie să punem camere pentru că este GDPR-ul care interzice utilizarea camerelor în anumite spații. Există camere, dar înregistrările se pot pune doar la dispoziția organelor de anchetă.

Adică Poliția Locală nu le poate folosi să amendeze pe cineva care mâzgâlește autobuzul cu carioca, lasă sticla de bere și punga de pufuleți acolo?

Le punem la dispoziția organelor de anchetă. Există camere, unde există, dar dacă mă gândesc la priorități nu am în prim plan să punem alte camere de supraveghere.

Că tot vorbeam despre respectarea orarului mijloacelor de transport public și creșterea calității serviciului, un pilon important sunt benzile unice. Ce aveți de gând să faceți pe partea asta?

Eu pot să spun doar un singur lucru, benzile unice de transport favorizează pe de o parte respectarea programului de transport, pe de altă parte scurtează timpul călătoriei. Nici nu am luat în seamă faptul că pe acele benzi dedicate, în caz de urgență, circulă și ambulanțe, mașini de pompieri, alte autovehicule de intervenție rapidă. Ne dorim cât mai multe benzi dedicate, dar nu este decizia noastră, este a municipalității, municipalitatea are și ea un buget de venituri și cheltuieli, nu știu în ce măsură își permite în momentul de față să investească, în condițiile în care aceste benzi dedicate trebuie corelate și cu spațiile de parcare. Fără o corelare exactă, nici nu ai unde să le faci, în condițiile în care în București prima bandă este ocupată de mașini.

Măcar la tramvaie se pot face în prima fază?

Tramvaie, da, dar și tramvaiele din păcate au intersecții și acolo întâmpină dificultăți.

Pot să vă spun la linia 21, de când s-a pus gardul s-a redus aproape la jumătate timpul călătoriei, cu tot cu intersecțiile cu probleme.

Înființarea benzilor dedicate este prinsă în PMUD.

Dar aveți niște proiecte pentru benzi unice la tramvai? Știu că vechea administrație a lăsat câteva proiecte în derulare, pe linia 32 cred, le veți continua?

Pot să spun că încă nu am o informare exactă pe fiecare linie, abia am venit. Dar nu poate fi o investiție a STB, noi venim cu cerința, municipalitatea în funcție de bugetul alocat, avizele necesare, le poate implementa. Noi ne dorim acest lucru.

Știu că o bună parte din rețeaua de contact a troleibuzelor este într-o stare foarte proastă, la fel și o bună parte din șinele de tramvai. Care sunt planurile?

Pot doar să zic următorul lucru. Prin programul de finanțare al tramvaielor municipalitatea este obligată să modernizeze circa 25% de cale dublă de tramvai până când sosesc tramvaiele noi achiziționate. Este o chestie de normalitate, nu poți să introduci niște autovehicule noi pe o infrastructură care creează probleme. De asemenea, tot în contractul de finanțare este prinsă și modernizarea unor depouri pentru că la acele tramvaie trebuie asigurată mentenanța.

Eu mă refeream la linia de tramvai de pe Calea Călărașilor sau la cea de pe bd. Basarabia. Aici ce faceți?

Sunt investițiile municipalității, primarul general cred că se va apleca mult asupra acestor aspecte, se depun proiecte pe PNRR.

Spuneați că aveți nevoie de bani în plus la bugetul STB. Aveți în plan să cereți Consiliului General să majoreze prețul biletului?

Este o decizie care poate fi aprobată de CGMB. Eu mi-aș dori mai întâi să aduc calitate serviciului public. Dacă dovedim că putem să avem niște mijloace de transport care respectă programul de circulație și care din punct de vedere al curățeniei, al personalului, arătăm că a crescut calitatea, consider că majorarea prețului ar fi un lucru normal.

Care ar fi un preț corect?

Pot să vă spun că acum 10 ani solicitam majorarea titlului de călătorie la 2 lei. Urmează să facem o analiză și în funcție de contextul actual. Dacă este să facem o comparație cu ce se întâmplă în România, avem valoarea cea mai mică la titlul de călătorie, circulând pe distanțele cele mai mari. Undeva trebuie luată o decizie, cert este că trebuie să creștem veniturile societății. Eu sunt sigur că doar prin majorarea prețului la bilete nu o să avem veniturile necesare pentru a rezista.

Care ar fi celelalte soluții?

Utilizarea spațiului publicitar, servicii de calitate vizavi de furnizarea titlurilor de călătorie care să nu implice costuri salariale atât de mari, în condițiile în care o parte din personal deja începe să se pensioneze și zona aceasta comercială poate fi trecută spre zona de vânzări online.

Urmează disponibilizări?

Nu m-am gândit la acest lucru, dar urmează reorganizări în instituție. Pot spune că STB-ul a avut de-a lungul timpului și acea latură de protecție socială, dar eu îmi doresc ca și personalul să fie de calitate.

Păstrați uniformele pentru șoferi?

Pentru un transport civilizat, șoferii trebuie să aibă uniformă. Totul este să o poarte și să fie curată. Nu știu dacă prin uniformă dovedim că avem o creștere a calității serviciului. Sunt alți factori.

Despre Adrian Criț

Adrian Criț este, începând de lunea trecută, noul director interimar al STB. Acesta a mai fost director al RATB în perioada iunie 2010- noiembrie 2011, iar din decembrie 2011 până în iunie 2012 președinte al Autorității Metropolitane de Transport București.

Principalele date din CV:

– iunie 2016- prezent – consilier director general Registrul Auto Român;

– iulie 2012-iunie 2016 – director general firma Interlogistic AC SRL;

– ianuarie 2013 – iunie 2016 -administrator firma Green Cars;

– decembrie 2011 până în iunie 2012 – președinte al Autorității Metropolitane de Transport București;

– iunie 2010- noiembrie 2011 – director și președinte CA RATB;

– februarie 2003- iunie 2010 – șef departament Coordonare Tehnică, Poluare și Consultanță RAR;

– ianuarie 1999 – iulie 1999 – inginer RAR;

Educație

– 1993-1998 – Facultatea de Inginerie Mecanică, Secția Motoare cu Ardere Internă din cadrul Universității Politehnica București;

– 2007-2008 – ”Securitate și apărare națională” – specializare postuniversitară la Universitatea Națională de Apărare Carol I, Colegiul Național de Apărare;

– 2008-2010 – master Managementul Informațiilor de Securitate Națională la Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul”.