Jurnaliștii occidentali au strigat trei întrebări către Vladimir Putin, în debutul summitului cu Donald Trump. Putin a refuzat să răspundă
Președintele Rusiei a fost asaltat de reporteri cu întrebări despre posibilitatea unui armistițiu, dar a preferat să păstreze tăcerea, scrie CNN.
Vladimir Putin nu a răspuns la întrebările reporterilor înainte de prima rundă de discuții cu Donald Trump din Alaska.
A fost întrebat dacă ar fi de acord cu un armistițiu, dacă s-ar angaja să nu mai ucidă civili și de ce Trump ar trebui să aibă încredere în cuvântul său acum.
Liderul de la Kremlin a păstrat tăcerea. Putin a fost apoi văzut strigând ceva în direcția presei, dar nu este clar ce a spus.
Optimismul lui Trump
Donald Trump a ajuns vineri în Alaska pentru summitul cu Vladimir Putin declarând că dorește să vadă „azi” un armistițiu în războiul din Ucraina.
Observatorii spun că există puține șanse să îl obțină.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și aliații săi europeni se tem de fapt că Trump ar putea trăda Ucraina, acceptând înghețarea conflictului și recunoașterea controlului Rusiei asupra unei cincimi din teritoriul Ucrainei.
Trump a încercat să calmeze aceste îngrijorări, afirmând în mod repetat în ultimele zile că va lăsa Ucraina să decidă asupra eventualelor schimburi teritoriale.
„Nu sunt aici pentru a negocia pentru Ucraina, sunt aici pentru a-i aduce la masa negocierilor”, a spus el.
Întrebat ce ar face ca întâlnirea să fie un succes, el a subliniat: „Vreau să văd un armistițiu rapid. Nu voi fi mulțumit dacă nu va fi astăzi. Vreau ca uciderile să înceteze”.
Ce vrea Putin
Rusia a declarat miercuri că poziția sa privind încheierea războiului din Ucraina nu s-a schimbat de când președintele Vladimir Putin a stabilit condițiile sale anul trecut: retragerea completă a forțelor de la Kiev din regiunile cheie ale Ucrainei și renunțarea la ambițiile de adera la NATO, informează Reuters.
Rusia controlează în prezent 19% din Ucraina, inclusiv toată Crimeea, toată regiunea Lugansk, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporijia și Herson, precum și fragmente din regiunile Harkov, Sumî, Nikoalev și Dnipropetrovsk.
După ce unele mass-media au relatat că Washingtonul a înțeles că Putin este gata să facă compromisuri în ceea ce privește revendicările sale teritoriale, reporterii l-au întrebat pe purtătorul de cuvânt adjunct al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Alexei Fadeev, dacă poziția Rusiei s-a schimbat sau nu.
„Poziția Rusiei rămâne neschimbată și a fost exprimată în această sală cu puțin peste un an în urmă, pe 14 iunie 2024”, a spus Fadeev, referindu-se la un discurs pe care Putin l-a ținut atunci la Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova.
La acea vreme, în cele mai ample declarații publice de până atunci cu privire la forma unei posibile soluții, șeful Kremlinului a prezentat o serie de cereri, printre care retragerea trupelor ucrainene din zonele din Donețk, Zaporijie și Herson pe care încă le controlează.
Putin a mai spus că Kievul va trebui să notifice oficial Moscova că renunță la planurile sale de aderare la alianța militară NATO condusă de SUA și că intenționează să rămână neutru.
În plus, Putin a afirmat că drepturile și libertățile vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina vor trebui garantate și să recunoască „realitatea” că peninsula Crimeea și regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson fac acum parte din Rusia.
Putin a declarat că condițiile sale vor trebui să se reflecte și în acordurile internaționale. La momentul discursului său din 2024, Ucraina a respins cererile sale, considerându-le echivalente cu un ultimatum absurd.
Ucraina a afirmat în repetate rânduri că nu va recunoaște niciodată ocupația rusă a teritoriului său, iar majoritatea țărilor recunosc teritoriul Ucrainei în granițele sale din 1991.
Pe baza liniilor frontului actuale, cererea lui Putin ar implica cedarea către Rusia a unei suprafețe suplimentare de 21.000 km².
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia trebuie să accepte un armistițiu înainte de a se discuta problemele teritoriale. El ar respinge orice propunere rusă ca Ucraina să-și retragă trupele din Donbas și să cedeze liniile sale defensive.
