„Impactul va fi imediat”. Cum e afectat buzunarul fiecărui român pentru că firmele noastre vor plăti cele mai mari preţuri la energie din UE, explică un economist

Se vorbește mult despre creșterea facturii consumatorului casnic, dar există încă un risc, indirect dar mare, din cauza scumpirii electricităţii la firme, a constatat în cele mai recente cifre Iulian Lolea, macroeconomist. 

Un fenomen economic tăcut crește mai repede decât s-a preconizat. Iulian Lolea, macroeconomist, reprezentant al confederației patronale Concordia, a explicat, într-un dialog pentru publicul HotNews, că odată cu eliminarea plafonării prețurilor la energie electrică, a fost constatată o creştere a ratei inflației peste așteptările analiştilor care estimau 6,5% pentru luna iulie. 

A fost observată o creștere a ratei inflației de la 5,7% în iunie 2025 la 7,84% în iulie 2025.

Una dintre cauze este faptul că eliminarea plafoanelor la energie a dus la creşteri mari de preţuri nu doar pentru consumatorii casnici, ci şi pentru companii. Pentru consumatorii non-casnici, adică firme, vor fi printre cele mai mari prețuri din UE. Deja au început să vină primele facturi.

Companiile nu beneficiază de discount deși consumă mult mai mult

În prezent, pentru firme, ofertele furnizorilor de enegie variază între 1,17 lei / kWh și 2 lei / kWh, potrivit ofertelor de pe comparatorul de prețuri al Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). 

Multe dintre ele se află în intervalul 1,47 lei – 1,55 lei / kWh. Media acestor oferte este în jur de 1,5 lei / kWh.

La firme nu există diferenţe foarte mari de preţ faţă de energia consumată de casnici, adică de populaţie. Aceasta în condițiile în care în cele mai multe state UE, energia plătită de către industrie este mai ieftină decât cea consumată în gospodării, datorită volumului mare economic, care induce discount.

Prețuri de 0,3 euro / kWh față de 0,19 media UE în 2024

Acest nivel de 1,5 lei / kWh (0,3 euro / kWh) pentru non-casnici este foarte ridicat, conform ultimelor date ale Eurostat, care arată că în a doua jumătate a anului trecut media UE era de 0,19 euro / kWh pentru energia plătită de non – casnici. 

Chiar dacă e o comparație a prezentului românesc, față de media trecutului, corelațiile includ elemente de relevanță. 

Cea mai scumpă energie a fost în Cipru 0.25 euro / kWh, iar în Suedia a fost cea mai ieftină – 0.08 euro / kWh. Astfel, firmele din România vor ajunge să plătească printre cele mai mari preţuri din energie din UE, dacă nu chiar cele mai mari preţuri.

Aceste scumpiri vor avea efecte pe tot lanțul şi se vor regăsi în costurile oricărui produs alimentar și nealimentar, spune Iulian Lolea, macroeconomsit. Și asta se întâmplă repede.

Lolea: Riscul încetinirii consumului

„Impactul asupra populației și asupra firmelor va fi imediat, reducând venitul disponibil al indivizilor și punând presiune pe costurile de producție“, a spus Iulian Lolea.

„Toate acestea, coroborate cu creșterile de taxe și perspectivele incerte ale economiilor europene, pot conduce la încetinirea consumului și a economiei în a doua parte a anului 2025“, consideră macroeconomistul.

Acesta consideră că „vom vedea și efecte de runda a doua pentru creșterile prețurilor la energie, însă așteptările sunt ca acestea să aibă o intensitate semnificativ mai redusă decât ceea ce s-a întâmplat în iulie 2025”.

În industrie, scădem constant de 3 ani

„Cu toate acestea, multe dintre sectoarele intensiv consumatoare de energie vor avea de suferit, iar aici mă gândesc în special la industrie, acolo unde România înregistrează scăderi constante în ultimii 3 ani”, a mai spus Iulian Lolea.

În opinia sa, „este importantă menținerea competitivității pentru economia locală, acest lucru fiind din ce în ce mai dificil în contextul economic actual marcat de creșteri de prețuri pentru energie, incertitudine privind comerțul global și de costuri de finanțare ridicate pentru companiile locale”.

ANRE, reglementatorul pieței, afirmă că nu există distorsiuni

Ministrul energiei Bogdan Ivan a declarat, recent, că va sesiza Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din cauza preţurilor la energie. În opinia ministrului, „ceea ce reprezintă adevăratul risc” este modul în care se formează preţul la energie, devenind „aproape cea mai scumpă din toată Uniunea Europeană”.

În schimb, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a transmis pentru HotNews că nu există dovezi de distorsiune a pieței.

„Au fost analizate ofertele-tip publicate de furnizori în Comparator, raportate la datele reale de achiziție a energiei electrice (contracte bilaterale, piețe centralizate, tranzacții PZU) și la volumele livrate către clienții finali. Diferențele punctuale reflectă mixul de contracte, gradul de acoperire și riscurile asumate de fiecare furnizor. Piața prezintă variații naturale între furnizori, dar fără dovezi de distorsiune a prețurilor publicate”, a transmis ANRE la solicitarea HotNews.

Reprezentanţii instituției susţin că „dacă această analiză ar fi evidențiat diferențe care să necesite investigații suplimentare, atunci ANRE ar fi făcut public acest lucru și ar fi acționat în consecință”.

„ANRE a luat la cunoștință intenția Ministerului Energiei de a sesiza CSAT din mass-media. Oportunitatea luării acestei decizii de către Ministerul Energiei nu face obiectul interpretărilor ANRE”, a mai transmis reglementatorul pieței energiei la solicitarea HotNews.