Nouă sesizări se află astăzi pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională a României (CCR). Toate se referă la cel de-al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. În total, vorbim despre cinci legi, iar dintre acestea cea mai discutată în spațiul public fost cea cu privire la modificarea pensiilor magistraților. Ședința judecătorilor începe la ora 10.00.

Curtea Constituțională a amânat miercuri discutarea sesizărilor privind patru din cele cinci legi pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.

Judecătorii Curții Constituționale au respins miercuri sesizarea AUR împotriva legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome și au amânat pentru 8 octombrie decizia privind celelalte patru legi adoptate de vuvern prin asumarea răspunderii.

Patru dintre contestații împotriva celorlalte legi din pachetul II de măsuri fiscale au fost depuse de AUR, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat legea privind pensionarea magistraților.

Surse din CCR declarau, de altfel, pentru HotNews, că este posibil ca decizia Curții privind pensiile magistraților să fie amânată în ședința de astăzi.

Premierul Ilie Bolojan a dat de înțeles cu mai multe ocazii că dacă legea privind modificările aduse la pensiile magistraților pică la CCR, atunci va demisiona, spunând că Guvernul pe care îl conduce nu va mai avea legitimitatea de a impune și alte reforme. 

„Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Bolojan, într-o conferință de presă.

Și alți lideri ai coaliției, cum ar fi Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) au declarat că misiunea Guvernului condus de Bolojan va fi mult mai dificilă, dacă proiectul de lege privind modificările aduse pensiilor magistraților nu trece de CCR. 

Judecătorii CCR au mai multe posibilități după ședința de miercuri:

• ei pot declara legile constituționale și să respingă astfel sesizările primite – în acest caz, legile merg mai departe spre promulgare la președintele Nicușor Dan
• pot admite sesizările, astfel că legile pică și se întorc în Parlament
• pot admite parțial sesizările (ceea ce înseamnă că doar anumite părți din lege nu au trecut de controlul de constituțional)
• pot amâna pronunțarea pentru o ședință viitoare

Cine a sesizat CCR pentru proiectele pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament 

Cele nouă sesizări care se află astăzi pe masa CCR sunt formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și de către opoziția parlamentară, formată din AUR, POT și SOS România.

ICCJ a depus însă sesizare la CCR doar pe proiectul privind pensiile magistraților, în vreme ce opoziția a decis să nu atace acest proiect. 

Parlamentarii opoziției au depus sesizare la CCR în legătură cu cele patru proiecte pentru care au și inițiat cele patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului, care în final au picat: 

• Proiectul de lege care prevede o serie de măsuri în domeniul Sănătății
• Proiectul de lege privind guvernanța corporativă
• Proiectul de lege privind reforma din ASF, ANCOM și ANRE
• Proiectul de lege privind măsurile fiscale

Opoziția AUR, POT și SOS România a depus câte două sesizări pentru fiecare dintre cele patru proiecte enumerate anterior (o sesizare din partea senatorilor, o altă sesizare din partea deputaților – pe fiecare proiect), de aceea sunt în total nouă sesizări pe care judecătorii CCR trebuie să le dezbată. 

Ordinea de zi a ședinței CCR de miercuri, ora 10:00:

De ce critică Curtea Supremă modificările privind pensiiile speciale

Legea prin care se modifică condițiile de pensionare pentru magistrați a generat proteste în instanțe și parchete, prin suspendarea activității. Proiectul prevede că pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.

Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime, în condițiile în care acum se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească treptat la 65 de ani.

Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat în 4 septembrie secțiile unite ale magistraților, care au decis, în unanimitate, să atace legea la CCR, reclamând că opt articole din actul normativ sunt neconstituționale. 

ICCJ acuză Guvernul, printre altele, că a adoptat noua lege fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și încălcând prevederile legale privind asumarea răspunderii în Parlament.

„Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept. Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”, a acuzat ÎCCJ într-un comunicat de presă transmis după ce a atacat la CCR legea.

Celelalte patru reforme care au fost contestate de Opoziție la CCR imediat după ce au fost respinse moțiunile de cenzură depuse, într-o ședință care a durat șapte ore.

„În loc să respecte votul democratic și dezbaterea parlamentară, guvernul a ales să calce în picioare Constituția și să își asume, de cinci ori consecutiv, răspunderea pe proiecte care lovesc direct în profesori, pensionari, mame, studenți și antreprenori români. AUR va ataca la Curtea Constituțională patru proiecte impuse prin abuz”, a transmis atunci AUR, într-un comunicat.

Acum, Curtea Constituțională urmează să decidă dacă aceste reforme încalcă sau nu Constituția.

Citește și

VIDEO Eșec pe linie în Parlament pentru opoziție. Toate cele patru moțiuni de cenzură depuse de AUR, POT și SOS România împotriva Guvernului au picat. Bolojan: „Nu se înțelege care e obiecția opoziției, că facem prea multă reformă sau prea puțină?”

Ce se întâmplă dacă CCR dă undă verde proiectelor

Dacă CCR respinge sesizările depuse de ICCJ și parlamentarii opoziției, proiectele de lege (considerate adoptate de Parlament prin picarea celor patru moțiuni de cenzură, respectiv nedepunerea unei moțiuni de cenzură – cazul proiectului care modifică pensiile magistraților) merg mai departe spre promulgare la președintele Nicușor Dan. 

Odată ajunse pe masa președintelui Nicușor Dan, acesta le poate promulga. Odată promulgate, ele se publică în Monitorul Oficial și își produc efectele.

Nicușor Dan are și opțiunea de a le trimite în Parlament pentru reexaminare, lucru puțin probabil, având în vedere că președintele are o relație de colaborare cu partidele care formează coaliția de guvernare.