Legea privind pensiile magistraților, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea: „Un nu răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei”

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, joi, sesizarea Curții Constituţionale cu privire la neconstituționalitatea Legii care modifică sistemul de pensii speciale pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Instanța supremă acuză, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”. Instituția condusă de Lia Savonea mai acuză că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

• Legea Guvernului Bolojan, care a generat proteste în instanțe și parchete, prin suspendarea activității, prevede că pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de  80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.
• O altă modificare este că pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime, în condițiile în care acum se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
• Vârsta de pensionare ar urma să crească treptat la 65 de ani.
• HotNews l-a întrebat marți pe premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă, dacă își va da demisia în cazul în care proiectul de lege privind pensiile magistraților va pica la CCR. „Când ai un proiect important care este un jalon pentru a lua alte decizii asemănătoare, dacă el nu trece, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea să vină cu măsuri asemănătoare în alte domenii”, a răspuns Ilie Bolojan. 

Instanța supremă, condusă de judecătoarea Lia Savonea, a convocat joi secțiile unite ale magistraților, care au decis, în unanimitate, să atace legea la Curtea Constituțională, reclamând că 8 articole din actul normativ sunt neconstituționale. ICCJ acuză Guvernul, printre altele, că a adoptat noua lege fără avizul CSM și încălcând prevederile legale privind asumarea răspunderii în Parlament.

„Independenţa justiţiei nu poate fi negociată”

Într-un comunicat de presă transmis la aproximativ trei ore de la această decizie, Înalta Curte spune că, prin votul exprimat, „judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii”.

„Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept. Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”, acuză Înalta Curte de Casație și Justiție în comunicatul transmis.

În opinia ICCJ, principalele motive de neconstituționalitate vizează: încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi  neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă.

„Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”, adaugă ICCJ. 

Motivele de neconstituționalitate invocate de Înalta Curte de Casație și Justiție

În sesizarea care se întinde pe 39 de pagini, Înalta Curte detaliază motivele pentru care, în opinia sa, noua lege a pensiilor de serviciu ale magistraților este neconstituțională.

• „Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție privind principiul statului de drept”.

„O încălcare flagrantă a principiului securității juridice”

În susținerea primului motiv de neconstituționalitate, ICCJ subliniază că demersul legislativ încalcă Constituția deoarece nu există nicio justificare pentru modificarea imediată a unui domeniu abia reglementat.

Instanța supremă arată că regimul de pensionare a magistraților a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2024. Atunci, a fost stabilite creșterea eșalonată a vârstei de pensionare la 60 de ani, impunerea ca vechime minimă de 25 de ani în magistratură și stabilirea pensiei prin raportare la media veniturilor brute din ultimele 48 de luni (cuantumul brut fiind 80% din această bază), cu condiția ca pensia netă să nu depășească nivelul ultimei indemnizații.

Noul act normativ al Guvernului Bolojan, adoptat la un an distanță, „constituie o încălcare flagrantă a principiului securității juridice”, reclamă ICCJ.

„Reglementarea vizează statutul judecătorilor și procurorilor, care trebuie să se bucure de stabilitate, întrucât lipsa acesteia afectează în mod grav independența justiției. Un sistem judiciar „reformat” de la un an la altul, în funcție de voința politică a celor aflați temporar la putere, nu mai poate fi considerat independent”, sesizează ÎCCJ.

„Legea, adoptată fără avizul CSM”

„Deși inițiatorul a învestit CSM cu solicitarea de emitere a avizului cu privire la proiectul de lege sus-menționat, la 29 august 2025 Guvernul a aprobat o altă formă, substanțial diferită, a actului normativ decât a celui transmis CSM spre avizare, iar la 1 septembrie 2025 Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament pe acest proiect de lege, ceea ce echivalează cu inexistența solicitării avizului pe proiectul de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea. A admite că ar exista posibilitatea de a se transmite un proiect incipient pentru ca, în final, asumarea răspunderii să se facă pe un cu totul alt proiect ar echivala cu lipsirea de orice finalitate a procedurii consultării puterii judecătorești, procedură căreia îi corespunde avizul CSM”, se arată în sesizarea către CCR.

• „Legea este neconstituțională în ansamblul său întrucât nesocotește flagrant exigențele constituționale referitoare la principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională, contrar art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 și art. 124 alin. (3) din Constituția României”.

„Discriminări evidente”

ICCJ susține că noua lege a pensiilor de serviciu generează coexistența a trei regimuri distincte de pensionare a magistraților, rezultat al unor intervenții legislative succesive într-un interval extrem de scurt, ceea ce conduce la nesocotirea principiilor stabilității și securității juridice și creează o nouă falie între generațiile de magistrați.

Astfel, o categorie de magistrați va beneficia de pensia de serviciu conform reglementărilor valabile până la 1 ianuarie 2024, alta în temeiul Legii nr. 282/2023, aplicabilă între 1 ianuarie 2024 și momentul intrării în vigoare a noii propuneri legislative, iar ultima categorie va ieși la pensie în condițiile stabilite de Legea Bolojan.

„Asta va conduce la discriminări evidente cu privire la elemente esențiale ale statutului magistratului, încălcând astfel principiul constituțional al egalității în drepturi”, se arată în sesizarea ICCJ.

• „Legea încalcă art. 114 din Constituție cu referire la condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege”.

„Asumarea răspunderii în Parlament, folosită abuziv de către guvern”

„Guvernul României nu avea deschisă posibilitatea constituțională de a modifica regimul juridic al pensiilor de serviciu ale magistraților pe calea angajării răspunderii”, susține ICCJ, subliniind că nu era îndeplinită condiția referitoare la existenţa unei urgenţe în adoptarea măsurilor conținute în legea asupra căreia Guvernul şi a angajat răspunderea, cea privind adoptatarea cu maximă celeritate și nici cerința privind aplicarea imediată.

Instanța supremă menționează în sesizarea CCR că tehnica de asumare a răspunderii încalcă normele legislative și a fost folosită abuziv.

„Asumarea răspunderii în maniera în care a fost făcută, asupra unui număr de peste 20 de acte normative, care reglementează domenii din cele mai diverse, încalcă normele de tehnică legislativă. Simpla divizare în 5 pachete legislative nu poate acoperi viciul de neconstituționalitate de vreme ce asumarea răspunderii s-a făcut într-o ședință unică, printr-un procedeu artificial menit a conferi o aparență de legalitate.   În realitate, nu se poate susține că asumarea răspunderii Guvernului este divizată în 5 pachete, asumarea răspunderii Guvernului fiind unică, indiferent de denumirea sub care ar fi grupate actele normative asupra cărora se angajează răspunderea”, acuză instanța supremă, subliniind că se impune sancționarea comportamentului Guvernului, ca fiind contrar rigorilor constituționale, iar legea să fie declarată neconstituțională în ansamblul ei.

• „Încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul legalității”.

„Condiția suplimentară de vechime în muncă, complet necorelată cu celelalte două condiții impuse”

În sesizarea CCR, Înalta Curte mai susține că Legea Bolojan încalcă cerințele de claritate, precizie, cât și pe cele de predictibilitate și stabilitate juridică, care alcătuiesc principiul securității legislative.

În susținerea motivului de neconstituționalitate, ICCJ arată că introducerea condiției suplimentare de vechime în muncă este „complet necorelată cu celelalte două condiții impuse cumulativ, respectiv cea de vechime în magistratură și vârsta, fiind neclar chiar din perspectiva unui magistrat cum se interpretează previzibil textul de lege”. 

ICCJ mai reclamă că noul proiect de lege stabilește tranșe de vechime foarte scurte, prima doar de 1 an și 3 luni, iar următoarele de 2 ani,  și că sunt neclare sintagmele „vârsta standard de pensionare” și „data pensionării”.

• „Încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție prin raportare la prevederile art. 124 alin. (3) și ale art.147 (4) sub aspectul nesocotirii principiului securității raporturilor juridice și principiului independenței justiției”.

Înalta Curtea subliniază în sesizarea CCR că „stabilitatea legislativă este în mod serios afectată atunci când, așa cum este cazul de față, o lege este modificată la un interval de timp extrem de scurt (mai înainte chiar de împlinirea perioadei de aplicare a normelor sale tranzitorii), aceasta neapucând practic să producă decât prea puțin timp efectele juridice urmărite la adoptarea ei, pentru a putea permite identificarea unui indiciu real și serios privind riscul apariției unor dificultăți sau inechități în aplicarea ei viitoare”.

• „Încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție prin raportare la art. 1 alin. (3) și (5) și art. 124 din Constituție. Modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu în funcție de indicele de inflație”

ICCJ reclamă și că soluția adoptată prin această lege cu privire la modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu încalcă dispozițiile constituționale, prin crearea a două regimuri juridice distincte de echilibrare a pensiilor magistraților în raport cu evoluțiile economice ulterioare, pe unele supunându-le actualizării în raport cu remunerația magistraților în activitate, iar pe altele indexării, în funcție de data ieșirii la pensie.

• „Încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție privind principiul egalității în drepturi”.

„Nu există un criteriu obiectiv pentru impunerea unui regim restrictiv privind vechimea în muncă pentru pensionare”

În sesizarea către CCR, Înalta Curte mai susține că stabilirea unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani prin noul actul normativ se îndepărtează și ea de sistemul de pensii public, care prevede un stagiu minim de cotizare contributiv de 15 ani și un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, neexistând un criteriu obiectiv pentru instituirea unui asemenea regim restrictiv în contextul în care vizează aceeași ipoteză a vechimii în muncă.

„Caracterul profund nejustificat al reglementării unei condiții suplimentare de vechime totală în muncă de 35 de ani suprapusă peste cea de vechime de 25 de ani numai în funcțiile prevăzute de lege este o dată în plus evidențiat de faptul că pensia de serviciu a magistraților este strâns legată de conceptul de „carieră în magistratură”, astfel încât vechimea în muncă (care poate include și perioade de activitate în profesii non-juridice) nu poate reprezenta temeiul legal al acordării ei”, critică ÎCCJ.

• „Încălcarea dispozițiilor art. 124 din Constituție privind independența justiției coroborat cu art. 147 alin. (2) și art.148 (2) și (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale”.

„A fost ignorată încă o dată importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”

Magistrații mai ICCJ susțin în sesizarea către Curtea Constituțională că prin adoptarea unor soluții legislative succesive diferite, într-o perioadă relativ scurtă, „legiuitorul a diminuat beneficiul pensiei de serviciu a magistraților până la diluarea lui la nivelul la care acesta nu mai poate constitui un răspuns adecvat scopului instituirii sale: acela de a asigura una din garanțiile structurale ale principiului independenței justiției, ca atribut al statului de drept”.

Înalta Curtea amintește de deciziile anterioare ale Curții Constituționale prin care s-a stabilit ca valoarea pensiei de serviciu să fie la un nivel cât mai apropiat posibil de cel avut de ultima remunerație primită.

„În pofida acestor cerințe care au dobândit deja în ordinea juridică națională un rang constituțional, legiuitorul a ales să ignore încă o dată importanța deținută de pensia de serviciu a magistraților în economia principiului independenței justiției”, reclamă ICCJ.

• „Încălcarea principiului neretroactivității prevăzut de art. 15 alin. (2) prin raportare la art. 124 alin. (3)  și la art. 1 alin. (5) din Constituție”.

În sesizarea către CCR, instanța supremă invocă și caraterul contradictoriu al regimului juridic al pensiei de serviciu.

„Deși intenția de reglementare este aceea ca persoanelor cărora le-au fost emise decizii de pensionare anterior datei de 1 octombrie 2025, precum și celor cărora li se emit decizii după această dată în baza unor cereri formulate anterior ori celor care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior acesteia, să li se aplice regimul juridic al sistemului de ieșire la pensie de la momentul îndeplinirii condițiilor prevăzute de acesta, cu toate acestea prevederile alin. (4) interferează cu privire la drepturile consolidate în baza legislației anterioare”, se arată în sesizarea CCR.

ICCJ le ia apărarea și grefierilor

În finalul sesizării CCR, instanța supremă face trimitere și la pensiile grefierilor și ale personalului auxiliar din instanțe și parchete.

ICCJ reclamă că pensiile grefierilor, în contextul noii reglementări, nu mai pot fi considerate pensii de serviciu, atâta timp cât prin creșterea condițiilor de vechime și de vârstă, respectiv scăderea procentului aplicat bazei de calcul, au ajuns să fie extrem de apropiate de cele care ar fi stabilite în temeiul legii generale.

„În condiţiile în care această categorie profesională are un rol esențial la bunul mers al sistemului judiciar, fiind deopotrivă supusă unui statut profesional caracterizat de un înalt grad de răspundere dar și de un regim strict al incompatibilităților și interdicţiilor, argumentele care fundamentează dreptul la o pensie de serviciu în lumina jurisprudenței Curții Constituționale sunt pe deplin aplicabile în continuare, în ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor. Cu toate acestea, adoptarea legii de față – care apropie considerabil cuantumul pensiei de serviciu de cea stabilită strict în regim de contributivitate – este de natură să golească de conținut acest drept, care devin un drept teoretic și iluzoriu”, conchide ICCJ în sesizarea CCR.

Modificarea sistemului de pensii speciale în magistratură s-a aflat între cele cinci proiecte din pachetul 2 de măsuri fiscale pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat luni răspunderea în Parlament. A fost singurul proiect de lege împotriva căruia nu s-a depus moțiune de cenzură de către partidele din opoziție.

Proiectul privind reformarea pensiilor magistraților a fost criticat dur de către CSM și a generat proteste în instanțele și parchetele din România, prin suspendarea activității.

Cum a modificat Guvernul sistemul pensiilor speciale

Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității.

Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților include următoarele modificări:

• Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
• Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
• Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariu brut încasat.
• Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Dacă proiectul va trece de Curtea Constituțională, va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2025.