„Lumea e și într-o tentă de «trebuie să mâncăm somon fume»”. Mâncarea din spitale, motiv de nemulțumire în mai multe țări europene. Ce reclamă pacienții din Franța și ce a schimbat recent România 

Ministerul Sănătății din România a introdus recent un formular unde pacienții pot, în premieră, să reclame direct către instituție dacă primesc hrană de slabă calitate în spitale. Este o problemă recurentă în spitale din țară, însă nu doar România se află în această situație, arată o documentare făcută de jurnaliști din redacții din nouă țări, printre care și HotNews. Care sunt principalele probleme? 

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. 
• Articolul a fost scris de Alina Neagu (HotNews – România), alături de Andrea Muñoz (El Confidencial – Spania), Oona Kroisleitner și Pia Kruckenhauser (Der Standard – Austria), Ieva Kniukštienė (Delfi – Lituania), Sarah Rost (VoxEurop – Franța), Lena Kyriakidi (Efsyn – Grecia), György Folk (HVG-Ungaria), Martina Bozukova (Mediapol – Bulgaria) și Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia). 

România alocă 22 de lei pe zi pentru mâncarea din spitale, iar „situația în ceea ce privește mâncarea din spitale s-a îmbunătățit în ultimii ani”, după cum a spus Radu Gănescu, președintele celei mai mari asociații de pacienți din România, într-un dialog cu HotNews, în prima parte a articolului. 

Există și țări europene care stau mai rău decât România, la acest capitol: în Lituania, suma alocată de stat pentru cele 3 mese pe zi ale unui pacient internat este de 3 euro, adică aproximativ 15 lei. 

Lituanienii se plâng frecvent de mâncarea primită în spitale, iar un mare spital din această țară a încheiat recent un nou contract pentru servicii de catering, pe 2 ani, cu o firmă implicată în mod repetat în scandaluri legate de calitatea slabă a hranei pentru pacienți.

Discuția despre mâncarea servită pacienților în spitalele lituaniene a început cu o fotografie distribuită pe rețelele de socializare care arăta prânzul primit de o persoană în vârstă de 94 de ani: o farfurie cu orez și alte două grămezi de mâncare cu consistență neclară. 

„E foarte greu de spus ce mâncare este acolo”, au fost comentariile internauților lituanieni, alături de alte remarci mai dure sau întrebări legate de faptul că deținuții lituanieni ar fi hrăniți mai bine decât pacienții din spitale. 

Firme de catering cu legături cu partidele politice

Și în Bulgaria, pacienții se plâng constant de calitatea hranei din spitale.  Suma alocată de statul bulgar pentru hrana unui pacient este între 1,5 și 6 euro pe zi, în funcție de spital, adică de la 8 lei până la 30 de lei. Fiecare spital planifică și organizează nutriția pacienților independent, fără un standard unic. 

Spitalele din țara vecină pot prepara mâncarea în propria bucătărie sau pot externaliza acest serviciu către o firmă de catering, lucru care a devenit o practică frecventă în ultimii ani.

Piața este împărțită între 3-4 mari firme care furnizează alimente atât spitalelor, cât și școlilor. Unele dintre acestea au legături cu partide politice, ceea ce creează premisele pentru corupție, transmite Mediapool. 

Pâine mucegăită, carne stricată și mâncare procesată

În Ungaria, informații despre  felii de pâine mucegăite, porții minuscule, carne putredă și alte detalii șocante apar adesea în presa maghiară. 

În 2023, un membru al unui grup închis de Facebook numit „Oameni care locuiesc în Budapesta” a postat următorul mesaj, însoțit de o fotografie: „Ieri, mama mea a primit acest mic dejun în secția de gastroenterologie a Spitalului Szent János. A mâncat mezelurile, dar probabil că erau stricate, pentru că a vomitat după aceea și a avut dureri severe de stomac toată dimineața. Nu pot ignora acest incident revoltător. L-am raportat imediat la spital.”

La finalul anului 2024, un deputat de opoziție, Ákos Hadházy, a postat pe rețelele de socializare o imagine virală care arăta cina de la spitalul din orașul Dunaújváros: o felie de pâine, un ou fiert și un pachet minuscul de unt.

Mai recent, în vara acestui an, presa din țara vecină a relatat despre un alt spital din Budapesta, unde peste 200 de kilograme de carne și produse din carne expirate au fost descoperite de inspectorii autorității publice de sănătate.

Și în Grecia apar, din timp în timp, în presă sau pe rețelele sociale, mărturii despre alimente nepotrivite sau de calitate slabă oferite în spitale. Aici, companiile private sunt responsabile în principal de nutriția spitalicească, fără să existe o politică națională sau un cadru legislativ care să reglementeze furnizarea de alimente în spitalele publice, standardele de meniu și cerințele nutriționale pentru pacienți și personal. 

Poate și de aceea, scrie Efsyn, spitalele din Grecia oferă în mod frecvent alimente procesate, precum compot de fructe, dar și alimente ultra-procesate, precum gustări gata preparate, cum ar fi chipsuri de cartofi, plăcinte cu brânză, pizza, sandvișuri și dulciuri.

Și francezii sunt nemulțumiți 

În anul 2024, un sondaj realizat în Franța a arătat că două treimi dintre pacienții chestionați au fost dezamăgiți de calitatea meselor lor din spital. 

Principalele motive invocate au fost lipsa gustului, lipsa diversității preparatelor, porțiile prea mici și o prezentare neapetisantă.

Mese servite în spitalele din Franța, postate pe Instagram.

În plus, 20% până la 40% dintre pacienți sunt considerați malnutriți, ceea ce duce la perioade mai lungi până la vindecare și, prin urmare, la perioade mai lungi de spitalizare. 

Acest lucru nu se datorează însă exclusiv calității meselor din spital, spun specialiștii. Un astfel de mediu prezintă și alți factori care pot diminua aportul alimentar al pacienților: mirosul produselor de curățare, precum și efectele secundare ale unor medicamente le pot diminua pofta de mâncare.

Nutriționiști în toate spitalele de stat

Un exemplu pozitiv vine din Cehia, unde fiecare spital are propriii nutriționiști, care sunt responsabili de valoarea nutrițională a hranei servite pacienților.

Prânzul este în mod tradițional gătit proaspăt, în timp ce micul dejun și cina pot fi preparate din alimente ultra-procesate și produse semi-finite.

Principala nemulțumire a cehilor legată de hrana din spitale este că, în general, nu e percepută ca fiind foarte gustoasă. 

Mese servite în spitalele din Cehia, postate pe Instagram.

„Lumea este și într-o tentă de «trebuie să mâncăm somon fume»”  

Radu Gănescu, pacient de peste 40 de ani, susține însă, că atunci când vine vorba despre mâncarea din spitale problema ține, și de așteptările pe care le au pacienții: „Eu nu sunt un băutor de ceai, dar în spitale îmi plăcea întotdeauna ceaiul cu marmeladă și margarină. Acum, se pare că dacă oferi un ceai și o felie de pâine cu unt sau margarină și marmeladă, e ceva nasol. Lumea este și într-o tentă de «trebuie să mâncăm somon fume»”. Dar nu cred că mănâncă toată lumea acasă somon fume. Eu nu cred că un ceai dimineața sau o felie de pâine cu marmeladă e ceva atât de nasol.”

Reprezentantul pacienților consideră, în schimb, că „e nevoie de decență în ceea ce privește hrana oferită în spitale, decență însemnând să acoperi meniul pacientului printr-un serviciu care să fie ok și să ofere nutrienți în funcție de nevoile nutriționale ale pacientului și de problema lui de sănătate. Până la urmă asta contează cel mai mult, ca pacientul să fie bine hrănit.”

Foto: Instagram

Pacienții pot să reclame dacă primesc hrană proastă

Ministerul Sănătății a publicat în luna iulie, pe site-ul propriu, un formular unde pacienții pot, în premieră, să reclame direct către instituție dacă primesc hrană de slabă calitate în spitale. 

Ministrul Alexandru Rogobete a amenințat și cu sancțiuni spitalele care oferă hrană de slabă calitate, argumentul său fiind că „mi-este foarte greu să-mi explic cum într-un loc se poate şi în alt loc, cu aceeaşi sumă, nu se poate”.

Într-un dialog cu HotNews, Alexandru Rogobete spunea, în luna iulie, că va merge personal în spitale pentru a verifica hrana pe care o primesc pacienții: „Vreau să arăt locuri în care se poate și arată excelent lucrurile, dar vreau să arăt și unde e dezastru. O să merg și neanunțat la cină sau prânz.”

De atunci, ministrul Sănătății a publicat, pe pagina sa de Facebook, atât exemple de „așa da”, cât și exemple de „așa nu”: fotografiile din timpul vizitei anunțate a ministrului la Spitalul Județean din Târgu Mureș, cu prânz constând în somon și broccoli, au fost intens comentate pe rețelele de socializare. 

Însă Alexandru Rogobete a publicat și fotografii cu un preparat vizibil alterat, cu mucegai, primite pe formularul de feedback de pe site-ul Ministerului, despre care a scris că este masa de la Spitalul Județean din Satu Mare. 

Ministrul Sănătății consideră că „respectul pentru pacient nu înseamnă doar tratament medical, ci și grijă pentru fiecare aspect al internării, inclusiv hrana oferită”.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.