„Ține foarte mult dacă vrei să faci lucrurile bine sau nu”. Cum mănâncă, de fapt, pacienții români în spitale? Cu ce diferă meniul față de spitale din Austria și Spania 

„Situația în ceea ce privește mâncarea din spitale s-a îmbunătățit în ultimii ani”, spune, într-un dialog cu HotNews, Radu Gănescu, președintele celei mai mari asociații de pacienți din România. Sunt însă și „acele exemple negative, care circulă din când în când”. Dar acest lucru nu se întâmplă doar în România, ci și în alte țări europene. Însă sunt și alte lecții din care România poate învăța. 

• Articolul este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. 
• Articolul a fost scris de Alina Neagu (HotNews – România), alături de Andrea Muñoz (El Confidencial – Spania), Oona Kroisleitner și Pia Kruckenhauser (Der Standard – Austria), Ieva Kniukštienė (Delfi – Lituania), Sarah Rost (VoxEurop – Franța), Lena Kyriakidi (Efsyn – Grecia), György Folk (HVG-Ungaria), Martina Bozukova (Mediapol – Bulgaria) și Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia).                     

Radu Gănescu este pacient de peste 40 de ani, fiind diagnosticat încă din copilărie cu talasemie majoră, o boală genetică rară. În dialogul cu HotNews, el vorbește despre schimbările privind mâncarea din spitale. „Nu e ceva despre care să poți să spui că e de neacceptat. Mâncarea vine sigilată, vine caldă”, continuă el. 

Oferă și exemple, inclusiv unul personal, care poate fi considerat mai puțin pozitiv. A fost internat timp de 3 zile într-un mare spital din București, timp în care „nu am văzut carne. Am văzut cartofi, am văzut o zeamă de legume.”  

Dar, într-un alt mare spital din București, unde a fost internată soția sa, „aveau niște meniuri, din ce mi-a povestit, mâncai mai bine la spital decât acasă. Ambele spitale sunt în subordinea Ministerului Sănătăți”, adaugă Radu Gănescu. 

22 de lei pe zi 

Mâncarea din spitale a fost adesea un subiect care a ajuns în prim plan, în special cu exemple negative. 

Au circulat, de-a lungul vremii, fotografii cu crenvurști, pâine cu margarină, salam sau mâncare gătită cu consistență incertă oferite în spitale. 

Inclusiv ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a publicat pe Facebook imagini cu mâncare dintr-un spital care avea urme de mucegai, imagini despre care a spus că le-a primit pe formularul de feedback lansat în luna iulie. Acum, oficialul a amenințat cu sancțiuni spitalele care oferă mâncare proastă, argumentul său fiind că „mi-este foarte greu să-mi explic cum într-un loc se poate şi în alt loc, cu aceeaşi sumă, nu se poate”. 

Suma zilnică pe care statul român o asigură pentru hrana unui pacient internat în spital, pentru 3 mese pe zi – mic dejun, prânz și cină – este de 22 de lei. Puțin peste 4 euro. 

Pe lângă acești 22 de lei alocați de Ministerul Sănătății, unele spitale primesc, pentru hrană, și o sumă suplimentară de la autoritățile locale. Altele, însă, nu.  

„Ține foarte mult de managementul spitalului”

Alocația de hrană pentru pacienți a crescut ultima data acum mai bine de 3 ani, în mai 2022, când Ministerul Sănătății a luat decizia să o dubleze. Până la acel moment, era de 11 lei pe zi.  

„Nu este o sumă foarte mare, încât să ofere niște meniuri care să fie și consistente, să fie și personalizate pentru pacienții cu anumite nevoi. Dar pentru ei, fâcând cantități mari, pot asigura meniuri de calitate. Cu cât cantitatea este mai mare, costul este mai eficient”, spune Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), cea mai mare asociație ce reprezintă drepturile pacienților din România. 

Și, adaugă el, „se pare că există exemple pozitive și cu suma aceasta mică, unde pacienții pot beneficia de un meniu consistent”. 

Reprezentantul pacienților consideră că „ține foarte mult de managementul spitalului, de modul în care consideră important spitalul respectiv să ofere hrană decentă. Și ține foarte mult dacă vrei să faci lucrurile bine sau nu. Cred că ține mult de om: omul sfințește locul. Dacă omul vrea să facă treabă, face.”

Cele mai mari probleme, spune Radu Gănescu, sunt, cel mai probabil, în spitalele mai mici, „care au puțini pacienți și puțini bani să acopere, iar meniul este unul mai puțin calitativ”.  

Biscuiții din Spania, masa care a făcut înconjurul internetului

România nu este singura țară din Europa unde izbucnesc, periodic, scandaluri din cauza calității nutriționale slabe a alimentelor din unele spitale. 

Și în Spania, imagini cu hrana, postate de pacienți nemulțumiți, fac adesea înconjurul rețelelor de socializare.

O postare cu fotografii cu biscuiți dulci din comerț și o băutură cu ciocolată îndulcită cu zahăr, oferite în spital, a devenit virală, sub titlul „Gustarea tatălui meu cu cancer”. 

Spitalul din București care se mândrește cu meniul său: „Dacă ești gospodar, te poți organiza”

Spitalul Clinic de Obstretică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” din București (Maternitatea Giulești) are paciente din toată țara. Feedback-ul venit din partea acestora în ceea ce privește hrana primită în spital „este bun”, spune Maria Spiridon, nutriționist și dietetician, într-un dialog cu HotNews. 

„Avem paciente din toată țara, de multe ori nici nu poate să vină cineva cu mâncare la pacienta respectivă, din cauza distanței. Iar feedback-ul lor este bun”, spune medicul. 

„Chiar dacă este la granița componentei medicale, este un serviciu cu care noi ne mândrim”, arată și dr. Traian Maier, medic primar obstetrică-ginecologie și directorul medical al spitalului, în dialogul cu HotNews. 

Maternitatea Giulești se numără printre spitalele „norocoase”: pe lângă cei 22 de lei pentru hrana fiecărui pacient care vin de la Ministerul Sănătății, unitatea medicală mai primește încă 50% din această sumă – 11 lei pentru fiecare pacient – de la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), instituție în subordinea căreia se află spitalul. 

„Iar de banii aceștia, ne organizăm. Dacă ești gospodar, te poți organiza. Noi avem bucătărie proprie, nu firmă de catering. Totul se gătește aici, la noi”, afirmă directorul medical Traian Maier. 

„Până în momentul de față, noi ne-am gospodărit. Un pic mai greuț, dar ne-a ieșit. Ne încadrăm în suma de 33 de lei”, spune și dieteticianul spitalului. 

La Maternitatea Giulești, meniurile sunt gândite de dieteticianul Maria Spiridon în funcție de nevoile nutriționale ale pacientelor, dar și de preferințele lor, inclusiv de ordin spiritual, spun medicii de aici. 

„Sunt două meniuri cu carne în fiecare zi, cu două tipuri de carne și două tipuri de garnituri, iar în zilele de post sau dacă există pacienți care mănâncă vegetarian, preparăm și mâncare fără carne. Avem, spre exemplu, paciente musulmane, care nu mănâncă carne de porc și suntem anunțați”, arată Maria Spiridon. 

„Dieta este, de fapt, terapie medicală nutrițională”

Pacientele internate sunt întrebate de asistente ce preferă să mănânce și se transmite la bucătărie. 

„Avem paciente cu regim hiposodat sau desodat, altele cu regim de diabet. În funcție de ce cazuri avem internate și de regimul pe care e nevoie să îl respecte, alcătuim meniurile. În afară de regimul normal sărat și hiposodat, adaptăm în funcție de afecțiunea pacientului: dacă este, să spunem, un regim pentru o persoană cu probleme gastrice”, precizează dieteticianul spitalului. 

Și pacientele cu diabet au meniu adaptat: „Noi, spre exemplu, avem zilnic și un mic desert: evident că la diabet nu putem oferi acel desert și oferim întotdeauna un fruct proaspăt.”

De asemenea, hrana este adaptată zilnic, de la momentul internării pacientului, în funcție de parcursul ulterior al acestuia: „Pacientul, din momentul  în care intră la camera de gardă, evoluția lui, din punctul de vedere al alimentației, poate fi diferită, de la o zi la alta. Dacă nu se intervine chirurgical, mănâncă mâncare normală. Dar dacă a doua zi după internare este pregătit pentru o intervenție, dieta se adaptează terapiei medicale. Dieta este, de fapt, terapie medicală nutrițională”, explică dieteticianul Maria Spiridon. 

Mic dejun fără mezeluri

În bucătăria maternității Giulești, baza pentru supă se face cu oase de vită, nu cu cuburi sau prafuri, spun medicii de aici. 

La micul dejun, pacientele nu primesc niciodată mezeluri: „Le oferim pacientelor un mic dejun variat, oferim inclusiv cafea, adaptat în funcție de sezon. Acum, spre exemplu, este sezonul vinetelor și pregătim o salată de vinete”, spune Maria Spiridon. 

La cină, mâncarea oferită este cât mai ușoară, „având în vedere că nu știm cum pot evolua pacientele peste noapte”. 

Un exemplu de cină este dovlecei cu brânză, ciuperci gratinate, paste cu brânză, cartofi cu brânză sau mâncăruri care conțin pui, cum ar fi friptură de pui cu mămăligă.

Nu în ultimul rând, dieteticianul Maria Spiridon spune că „misiunea noastră este și să facem educație prin farfuria cu mâncare. În momentul în care un pacient primește o farfurie cu mâncare sănătoasă, dorim să se regăsească.”

„Chiar se mănâncă bine”

„Marie Curie”, cel mai mare spital pentru copii din România, asigură 3 mese pe zi fiecărui pacient în limita celor 22 de lei – alocația de hrană oferită de Ministerul Sănătății.

Spitalul nu primește alți bani suplimentar, dar managerul spune că, din cei 22 de lei, se descurcă să asigure mesele copiilor: „Avem bucătăria noastră, a spitalului. Noi ne descurcăm”, spune managerul Daniel Buzatu, într-un dialog cu HotNews. 

„La Marie Curie chiar se mănâncă bine”, îl completează și Mihai Ghețe, bucătarul spitalului. „Facem meniuri bune, se gătește cât se poate de dietetic”, adaugă el.

În ziua când am fost în vizită la spitalul „Marie Curie”, în bucătăria spitalului se pregătea prânzul: ciorbă de văcuță, șnițele de pui cu cartofi la cuptor și salată de varză proaspătă, precum și mere la desert. 

O dată pe săptămână, copiii internați aici mănâncă pește: șalău sau somon. 

„Oferim legume proaspete în fiecare zi – broccoli, conopidă, fasole verde, roșii, castraveți, ardei. Iar la desert oferim fructe, nu dulciuri – mere, mandarine, portocale, banane, în funcție și de sezon. Duminica pregătim plăcintă cu brânză dulce”, spune Mihai Ghețe, bucătarul spitalului. 

Există meniu separat fără sare, meniu cu orez pentru pacienții cu enterocolită. De asemenea, există meniuri separate pentru copiii cu intoleranță la gluten, cu intoleranță la lactoză sau care nu mănâncă carne.  

Nici aici, în meniul pacienților nu există mezeluri. La micul dejun, copiii primesc brânză de vaci, branza Făgăraș, ouă, iaurturi sau cascaval, alături de legume proaspete. 

„Sunt copii si au nevoie de îngrijire și mâncare bună. Nu îi dai copilului orice să mănânce”, spune, într-un dialog cu Hotnews, Maria Pop, asistent șef dietetician al spitalului. 

Cum se mănâncă într-un spital din Viena

Meniul de prânz din cele două spitale românești vizitate de HotNews seamănă cu cel pe care îl primesc pacienții din spitalul Hietzing Hospital din Viena, vizitat de jurnaliștii de la Der Standard.

După supă, aceștia primesc, la felul 2, ștrudel cu spanac, friptură de vită sau o tigaie de legume. Iar la desert, prăjituri cu banane sau budincă de ciocolată. 

Cu toate acestea, doar aproximativ un sfert dintre pacienți pot alege ce doresc să mănânce, explică reprezentanții spitalului. Restul se confruntă cu restricții și mănâncă ceea ce personalul medical decide că este cel mai indicat pentru ei.  

Nemulțumiri legate de mâncarea din spitale sunt și în alte țări europene. Ce reclamă pacienții în țări precum Franța, Ungaria și Bulgaria, în partea a doua a articolului, ce va fi publicată zilele următoare, pe HotNews.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.