Cum răspunde o mare firmă franceză producătoare de echipamente militare, întrebată: „De ce ar accepta cetățenii români să se achiziționeze aparate scumpe, într-un moment în care se fac reduceri bugetare?”
HotNews a fost în Franța și a vizitat, la Limours, sud de Paris, fabrica celui mai mare producător de radare din Europa, Thales, care e în discuții și cu România. Peter Terpstra, director pe politica de produse Thales la nivel global, spune că: „Dacă amenințarea crește, trebuie să faci alegeri”.
- Deplasarea HotNews la fabrica Thales a fost plătită de redacție. HotNews nu acceptă deplasări plătite de companii, guverne sau alte entități.
Într-un moment în care Guvernul mărește taxele și aplică multe reduceri bugetare, sunt alocate, la fel ca și în alte țări NATO, fonduri din ce în ce mai mari pentru Apărare și pentru achiziții militare.
Nu e un lucru tocmai nou, însă. De aproape 10 ani, România a tot crescut alocările bugetare destinate înzestrării Armatei cu tehnică militară nouă și modernă și pentru mult timp a fost printre puținele state care aloca 2% din PIB pentru Apărare – un obiectiv al NATO.
Sisteme de rachete Patriot și Himars, avioane F-16, transportoare blindate Piranha 5, obuziere autopropulsate K9, drone Watchkeeper X sau Bayraktar, mii de camioane și vehicule blindate 4×4, dar și altele – contracte care însumează peste 10 miliarde de euro.
Și lista achizițiilor scumpe va însemna în următorii ani alte câteva zeci de miliarde de euro: avioane F-35, tancuri și blindate de luptă, sisteme antiaeriene, radare noi, drone de tot felul, elicoptere sau nave și submarine.
„În primul rând, ce este important pentru o țară?”
Pentru mulți, probabil, apare întrebarea: de ce se cheltuie acum atât de mult pe zona militară, în timp ce guvernul taie din zone sociale? Cheltuim miliarde pe achiziții militare extrem de scumpe în condiții în care este o austeritate declarată la nivel bugetar.
HotNews a ajuns în fabrica de radare din Franța a grupului european Thales, unul dintre cei mai mari producători de armament din Europa și din lume, și a pus această întrebare pentru a vedea cum privește cealaltă parte – industria privată – cheltuielile din ce în ce mai mari care, până la urmă, sunt finanțate din banii cetățenilor.
Thales este cel mai mare producător european de radare, iar unul din produsele sale – radarul Ground Master 200 MMA apare în discuțiile privind lista contractelor pe care România le-ar dori finanțate prin programul SAFE.
„În primul rând, ce este important pentru o țară?”, spune Peter Terpstra, director pe politica de produse Thales la nivel global. Peter Tepstra lucrează acum la fabrica Thales din Limours, de lângă Paris, însă el vine din Olanda, acolo unde a lucrat mult timp tot la o fabrică Thales.
„O chestiune de alegeri și priorități”
„Pentru mine este dificil să comentez. Pot doar să spun ce știu despre țara mea. Dacă amenințarea crește, trebuie să faci alegeri. La fel ca în cazul dezvoltării radarelor, trebuie să faci alegeri. Iar alegerile sunt uneori dificile”, consideră Tepstra.
El crede că e o alegere ce ține de principiu, iar contextul actual în care amenințarea dronelor rusești în Polonia, România și în țările Baltice, dar și cazurile de intruziuni de drone în Danemarca, Germania sau Belgia, aduce discuția în prim plan.
„Dacă vrei să-ți protejezi spațiul aerian și infrastructura, ai nevoie de astfel de sisteme. Da, este într-adevăr o chestiune de principiu, o chestiune de alegeri și de priorități. Și dacă vrei să te poți apăra, trebuie să știi ce se apropie și ce se află deasupra țării tale. Iar aceste radare oferă acest lucru într-un mod unic”, spune Tepstra făcând referire la radarele pe care Thales le produce pentru mai multe țări din NATO și din Europa.
Eric Marceau, vicepreședinte pe strategie și radare de suprafață în cadrul Thales, crede că deciziile privind pe ce dă banii un guvern sau altul nu trebuie comentate de industria privată.
„Nu voi comenta decizia luată de un guvern sau altul. Nu este rolul nostru ca industrie. Ceea ce putem spune ca industrie este că, din partea noastră, investim în acest mediu care devine din ce în ce mai periculos. Rolul nostru este să fim un partener în acest demers și să fim pregătiți să oferim cel mai bun produs, să investim în cercetare și dezvoltare, să îmbunătățim produsul astfel încât să învingem amenințarea. Este esențial să oferim apărarea, mijloacele de care au nevoie (n.r. țările) pentru a se proteja”, spune Marceau.
Cât aloca România din PIB doar pentru Armată
Potrivit datelor estimate de NATO în raportul său din august 2025, România ar urma să aloce până la sfârșitul acestui an 2,28% din PIB pentru apărare, puțin peste vechiul obiectiv de 2% asumat de statele membre ale alianței.
În 2024, România a cheltuit, conform aceluiași document, 2,17% din PIB pentru apărare, iar din această sumă 32% a fost alocat pentru achiziții de echipamente militare.
Mai exact, din totalul banilor alocați de țara noastră, 45,2% sunt pentru cheltuielile de personal, 13,6% pentru infrastructură, 9,4% pentru operațiuni și alte cheltuieli, iar 31,8% pentru echipamente majore, mai relevă datele publicate joi de NATO.
România s-a angajat, precum celelalte state membre NATO la summitul din vară de la Haga, să ajungă la o alocare de 5% din PIB pentru Apărare în următorii ani.
Președintele țării Nicușor Dan a explicat că este vorba de „3,5% din PIB plus 1,5% din PIB, cheltuieli conexe, infrastructură conexă cu cea militară, de exemplu, cum ar fi la noi portul Constanţa sau reţele feroviare care deservesc infrastructura militară”.
Calculând la valoarea produsului intern brut din 2024, circa 353 de miliarde de euro, 3,5% din PIB direct alocați pentru Apărare ar însemna circa 12,3 miliarde de euro.
Dacă aplicăm la această sumă un procent de circa 30% din buget direcționat către achiziții militare, asta ar însemna circa 3,7 miliarde de euro pe an.
PIB-ul României este așteptat să crească de la an la an, ceea ce înseamnă sume efectiv și mai mari alocate achizițiilor militare.
Peste 12 miliarde de euro pentru achiziții militare numai prin programul SAFE
Sumele pe care România le va aloca pentru achizițiile militare în următorii ani vor veni fie direct de la bugetul de stat, fie prin granturi acordate de UE sub forma unor împrumuturi pe termen lung la dobânzi foarte mici. Această finanțare se face prin programul SAFE („Acţiune de securitate pentru Europa”), adoptat de Comisia Europeană și cotat la o valoare de de 150 de miliarde euro pentru 19 state UE.
Prin acest mecanism, Polonia va primi cea mai mare sumă, 43,7 miliarde de euro, urmată de România, cu 16,7 miliarde.
SAFE va oferi împrumuturi pe termen lung, 10 ani, cu costuri reduse, pentru a ajuta statele membre să achiziţioneze echipamentele de apărare necesare de urgenţă.
Din cele 16,7 miliarde alocate pentru România, Armata va avea la dispoziție pentru achiziții și producție de armament circa 12 miliarde, restul de fonduri fiind destinate infrastructurii strategice precum porțiuni de autostradă din Moldova.
- HotNews a fost în Franța la fabrica de radare Thales de la Limours la invitația companiei, însă costurile deplasării au fost suportate din fondurile redacției.
INTERVIURILE HotNews.ro