Ciclonul Barbara – Facebook – Instagram a închis școlile, iar aceleași rețele sociale acuză acum că plouă încetișor

Meteorologii nu au greșit prognoza. Dar cei care administrează orașele și școlile în funcție de „furia internetului” au primit o lecție, pentru că furia s-a întors împotriva lor. Au crezut că vor îndupleca tigrul și tigrul i-a înfulecat. 

Când marți a apărut anunțul referitor la codul roșu de ploi, internetul a vuit. Cu ochii pe postări și comentarii, autoritățile au aplicat „regula guvernării Facebook și Instagram”:  e important nu să acționezi, ci să acționezi exagerat.

Unul după altul, județele, și apoi Bucureștiul, au anunțat închiderea școlilor. Puținele voci care au chestionat public „De ce mereu închidem școlile primele?”, așa cum a fost colega mea Mona Hera de la HotNews, au trecut nebăgate în seamă. 

Moderația nu are loc pe platformele sociale și în guvernarea care ascultă de ele. În „guvernarea digitală” contează să răspunzi fierbințelii instalate de către algoritm cu ceva care să sporească și mai mult agitația. Și ce e mai extrem decât să închizi?

Se așteaptă scuze

Mona Hera a întrebat dacă o etapizare, cu grădinițele și ciclurile mici închise, dar liceele și universitățile deschise, nu ar fi o soluție mai bună. O întrebare în gol. Pentru că echilibrul nu funcționează. Iar când centrul nu se mai poate susține, atunci anarhia pură vine în lume, vorba unui poet, că tot e vreme romantică afară. 

Ploaia s-a confirmat. Meteorologii nu au greșit predicția. Dar nici asta nu contează. Oamenii nu văd cu ochii lor un tsunami pe Dâmbovița, singurul dezastru care ar mai mișca un corp social cafeinizat de furia internetului. Au început protestele, desigur digitale. Staruri TV pe deplin respectabile  și pe bună dreptate îndrăgite așteaptă scuze. Tot digitale. 

Primăriile, inspectoratele și ministerele au crezut că vor călări tigrul excitat al platformelor digitale și au sfârșit prin a fi înghițite de tigru. 

Vremea prădătorilor

În România a apărut recent o carte care spune povestea zilei de azi. Se numește „Vremea prădătorilor” și e scrisă de Giuliano da Empoli, în traducerea lui Cristian Preda. 

Prădătorii zilei ploioase de azi și ai anilor care vin nu sunt oamenii de pe rețelele sociale. Nu sunt românii cei care ieri au fost bucuroși că au obținut o zi liberă, iar astăzi s-au întors și sunt furioși că ploaia nu e potop. Toți visăm că vom stăpâni tigrul.  

Prădătorii nu sunt nici cei de la ISU, care aleargă în ture duble prin apă, rugându-se ca nici un om să nu fie sub copacii despre care, statistic, știu că vor cădea.

Prădătorii nu sunt nici măcar cei din administrație, care au crezut, ca neghiobii, că vor călări tigrul, până când i-a înghițit el pe ei.

Prădătorii sunt, în viziunea lui da Empoli, „mogulii tech” – de la Musk la Zuckerberg și de la Bezos la Schmidt, descriși în carte drept cei a căror „filosofie de viață nu e întemeiată pe gestiunea competentă a ceva existent, ci mai degrabă pe o dorință malefică de a crea haos”.

Dezbină și, mai ales, multiplică dezbinarea 

Formula e cunoscută: alegi o temă care dezbină („Autoritățile nu și-au făcut treaba, ce, ăsta e ciclon?!”), promovezi cele mai radicale puncte de vedere („Ne țin în casă, e un complot, ce urmăresc ei cu asta?” și le multiplici prin algoritmi care încurajează furia.

Prădătorii n-au decis să se debaraseze doar de vechile elite politice. Ei vor să modifice toată societatea, în mod accelerat. Pentru ei, spune Giuliano da Empoli, „viralitatea e mai importantă decât adevărul, iar viteza e în slujba celui puternic”. Sub ochii noștri, are loc o insurecție. Și, cum ne arată ziua de azi, în vremea răscoalei meteo nimic nu e mai nesuferit decât să ridici mâna și să pui o întrebare echilibrată.

E important nu să acționezi, ci să acționezi exagerat.