ANAF a trimis la Parchet „Cazul RICHRBT”, dosarul privind o rețea transfrontalieră de evaziune și spălare de bani, în care este vizat un grup de 17 firme implicate în multiple acțiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, fals, uz de fals și constituire de grup infracțional. La începutul lunii trecute, Recorder a publicat o investigație despre RICHRBT SRL, firma care a făcut mai mulți bani decât Coca Cola sau Engie, dar care de fapt nu există.

• RICHRBT, firma fantomă care declara cifre de afaceri fictive de sute de milioane de euro și avea sediul principal într-un WC public, și-a început activitatea frauduloasă prin depunerea unor documente false la Registrul Comerțului, arată investigația Recorder publicată la începutul lunii septembrie.
• Într-un răspuns transmis Recorder, ANAF spunea atunci că datele solicitate, respectiv ce impozite a plătit firma RICHRBT 1 S.R.L., nu pot fi furnizate, deoarece intră sub incidența secretului fiscal.
• Ulterior, Recorder a descoperit alte patru firme fantomă cu cifre de afaceri fictive cumulate de aproape un miliard de euro.

Potrivit unui comunicat ANAF transmis luni presei, rețeaua acționa coordonat în România, Belgia și Bulgaria printr-un modus operandi ilegal, coordonatã de doi cetãțeni români.

Verificările au fost efectuate atât prin interogarea bazelor de date ANAF, cât și în baza schimbului de informații cu instituțiile statului și statele membre UE.

Citește și

INVESTIGAȚIE Recorder. Firme „fantomă” validate de ANAF și Registrul Comerțului cu cifra de afaceri de 1 miliard de euro. Una dintre firme avea sediul într-o toaletă publică

Grup infracțional în România, Belgia și Bulgaria

„Direcția Generalã Antifraudã Fiscalã (D.G.A.F.) din cadrul A.N.A.F. a înaintat Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casație și Justiție rezultatele unei investigații complexe privind o rețea de firme și persoane fizice implicate într-o amplã schemã de evaziune fiscalã și spãlare de bani”, a transmis ANAF.

ANAF susține că a descășurat o anchetă în perioada august 2024 – august 2025 și a vizat un grup infracțional organizat cu activitate transfrontalieră (România – Belgia – Bulgaria), coordonat de douã persoane cu cetãțenie română.

ANAF afirmă că investigația a fost demaratã dupã ce inspectorii Antifraudã au constatat tranzacții comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos și folosite pentru a evita plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat.

Modul de operare și structura grupului

Potrivit datelor din dosar, grupul a acționat coordonat printr-un sistem complex care implica:

• preluarea frauduloasã a unor firme existente și transmiterea fictivã de pãrți sociale;
• folosirea de persoane vulnerabile sau cetãțeni strãini ca administratori și asociați;
• utilizarea de documente și identitãți false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal;
• mutarea fictivã a sediilor și schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificãrile;
• deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identitãții, dar și conturi bancare aparent legitime;
• folosirea aplicațiilor criptate și a VPN-urilor (rețele virtuale private care mascheazã identitatea și locația utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare și transfer de date.

Prejudicii de 6 milioane lei la bugetul statului

Din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat adus bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente operațiunilor comerciale fictive.

ANAF a aplicat mãsuri asigurãtorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate pânã în prezent depãșesc 1,3 milioane de lei. Totodatã, peste 6.000 de panouri fotovoltaice cu o valoare totalã estimatã la 1,65 milioane de lei au fost confiscate în cadrul operațiunii.

„Rezultatele anchetei indicã o rețea complex organizatã, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori și intermediari pânã la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare și semnarea formalã a documentelor comerciale”, se arată în comunicatul ANAF.

“Pe lângã faptele de evaziune fiscalã, inspectorii Antifraudã au constatat indicii privind spãlare de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de A.N.A.F., o investigație care s-a derulat pe o perioadã de un an de zile, a fost transmis cãtre Parchet, pentru evaluare completã și sancționarea întregului mecanism al ilegalitãților descoperite.”, a declarat Adrian Nica, președintele ANAF.

Verificãrile au fost realizate prin analiza bazelor de date ale ANAF, cooperarea cu instituții partenere din România și din statele membre ale Uniunii Europene, corelarea datelor fiscale, bancare și comerciale privind tranzacțiile suspecte.

„Investigația are loc în contextul în care inspectorii Antifraudã au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerțului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operațiuni de tip fraudã fiscalã”, mai precizează ANAF.

Potrivit instituției, dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea continuãrii cercetãrilor penale și a stabilirii rãspunderii persoanelor implicate.