Ministrul de Finanțe, despre decizia CCR: „Nu este un impact fiscal foarte mare”. Cum a reacționat la o întrebare despre o eventuală preluare a funcției de premier
Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că respingerea de către Curtea Constituțională a reformei pensiilor speciale ale magistraților nu va avea un impact major asupra finanțelor publice în 2026, însă ar putea afecta acceptarea unei cereri de plată prin PNRR.
Alexandru Nazare nu crede că decizia CCR va afecta evaluarea Comisiei Europene privind finanțele publice ale României, întrucât reforma pensiilor speciale nu avea un impact major asupra bugetului. În schimb, ar putea afecta acceptarea unei cereri de plată pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Impactul fiscal cel mai mare pe 2026 îl avem în pachetul fiscal. Nu este un impact atât de mare pe zona aceasta. Ceea ce nu înseamnă că nu are influență asupra cererii pe care trebuie să o facem pe PNRR”, a declarat ministrul de Finanțe.
Întrebat dacă Guvernul a cerut avizul CSM privind reforma pensiilor speciale, Nazare a spus: „Fiecare dintre promotorii pachetelor avea obligația să solicite avize. Noi, Ministerul de Finanțe, am cerut avize pe pachetul fiscal pe care l-am propus de la absolut toți cei care trebuiau să avizeze. Cred că și ceilalți, sper din tot sufletul… Nu știu în această speță cine a fost inițiatorul”.
De asemenea, invitat să comenteze speculațiile legate de faptul ca el să preia funcția de prim-ministru după o eventuală demisie a lui Ilie Bolojan din cauza eșecului de la Curtea Constituțională, Nazare a spus: „Haideți, doamnă, vă rog frumos…”. După care a plecat fără să dea un răspuns explicit.
CCR a respins reforma pensiilor
CCR a admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie. Până la ora transmiterii acestei știri, CCR nu a comunicat oficial motivele respingerii acestei legi ca fiind neconstituțională.
Legea declarată neconstituțională de către CCR prevede ca pensia magistraților să nu poată fi mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.
Actul normativ prevedea și stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime de 25 de ani, iar în legea Bolojan prevederea era că pentru a intra la pensie magistrații trebuie să aibă 35 de ani vechime.
România riscă să piardă 230 de milioane de euro
Un jalon PNRR de sute de milioane de euro depinde de reforma pensiilor magistraților, respinsă luni de Curtea Constituțională (CCR), a spus recent premierul Ilie Bolojan, care a fost acuzat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de minciună pentru această declarație. Replica a venit de la ministrul investițiilor, Dragoș Pîslaru, care a spus că afirmațiile CSM sunt „nefondate și periculoase”. El a întărit afirmația premierului și a spus că de decizia CCR depind fonduri europene de 231 milioane de euro.
Jalonul 215 din PNRR prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special).
În luna martie a acestui an, Ministerul Fondurilor Europene a precizat că Bruxellesul „a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro.”
INTERVIURILE HotNews.ro