Decizia CCR a aruncat în aer un jalon PNRR de 231 de milioane de euro, potrivit Guvernului. Ce poate urma acum
Un jalon PNRR de sute de milioane de euro depinde de reforma pensiilor magistraților, respinsă luni de Curtea Constituțională (CCR), a spus recent premierul Ilie Bolojan, care a fost acuzat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) de minciună pentru această declarație. Replica a venit de la ministrul investițiilor, Dragoș Pîslaru, care a spus că afirmațiile CSM sunt „nefondate și periculoase”. El a întărit afirmația premierului și a spus că de decizia CCR depind fonduri europene de 231 milioane de euro.
Jalonul 215 din PNRR prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special).
În luna martie a acestui an, Ministerul Fondurilor Europene a precizat că Bruxellesul „a informat România că jalonul 215 nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, pe fondul problemelor de echitate în stabilirea anumitor categorii de pensii speciale în raport cu sistemul public general de pensii publice. Valoarea sumei suspendate până la îndeplinirea în mod satisfăcător a jalonului este de 230 milioane euro.”
Bolojan: O miză de sute de milioane de euro din PNRR
Pe 9 octombrie, după ce Curtea Constituțională amânase de două ori decizia pe legea privind pensiile magistraților, Bolojan a spus că aceasta „este o necesitate și eu sper că la următoarea ședință a Curții Constituționale se va închide acest subiect”.
„Nu mai puteam continua așa, vor trebui să le reducă”, a adăugat prim-ministrul, referindu-se la pensiile speciale, evitând să critice Curtea.
Întrebat despre reforma pensiilor magistraților și decizia amânată de CCR în această privință, într-un interviu la B1 Tv, șeful guvernului a spus:
„Aici sunt trei aspecte pe care le-aș putea puncta. Într-adevăr, rezolvarea pensiilor magistraților este un jalon, deci o obligație pe care România și-a asumat-o în anii trecuți de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro pe care România nu a primit-o în momentul de față și mai avem două jaloane, care fiecare are 200-300 de milioane de euro. În total, cele trei jaloane sunt peste 800 de milioane de euro pe care într-adevăr dacă nu le respectăm, dacă nu le punem în practică, nu ne luăm acești bani. Este o sumă destul de importantă. Asta ar fi, să spunem, partea legată de fonduri europene”.
CSM afirmă că nu există nicio legătură
A doua zi, CSM a afirmat că proiectul de lege cu reforma pensiilor magistraților pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament nu are nicio legătură cu obligațiile României din PNRR.
În replică la declarațiile premierului, CSM a afirmat că jalonul 215 a fost deja evaluat pozitiv de către Comisia Europeană.
Într-un comunicat de presă, CSM „face apel la respectarea adevărului juridic și instituțional și la responsabilitate în comunicarea publică” și îi transmite premierului că nu este permisă „niciun fel de presiune politică asupra instanței de contencios constituțional.”
„Într-un moment în care dezbaterea publică este marcată de distorsiuni și interpretări tendențioase, Consiliul face apel la respectarea adevărului juridic și instituțional și la responsabilitate în comunicarea publică, nefiind permisă niciun fel de presiune politică asupra instanței de contencios constituțional. Justiția nu poate fi o temă constantă de campanie electorală, iar consolidarea statului de drept presupune onestitate, rigoare și echilibru în relația dintre puterile statului”, transmite CSM.
Pîslaru, răspuns dur către CSM: Afirmații „periculoase”
Ministrul investițiilor Dragoș Pîslaru, a acuzat apoi CSM de afirmații „nefondate și periculoase”, insistând că reforma pensiilor magistraților este un jalon din PNRR de care depind 231 de milioane de euro din fondurile europene.
Ministrul investițiilor și proiectelor europene a spus că „este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică, în mod direct, realitatea confirmată de Comisia Europeană”.
„Din perspectiva Comisiei, jalonul privind reforma sistemului de pensii nu este îndeplinit, motiv pentru care fondurile europene aferente — 231 de milioane de euro — au fost suspendate până la clarificarea situației”, afirmă ministrul.
El subliniază că problema a fost discutată cu Céline Gauer, coordonatoarea implementării PNRR la nivel european, care a confirmat că jalonul 215 va fi îndeplinit atunci când guvernul finalizează modificările asumate prin PNRR.
„Prin urmare, afirmațiile CSM sunt nu doar nefondate, ci și periculoase — ele afectează credibilitatea României în relația cu Comisia Europeană și alimentează o percepție falsă că statul român nu respectă angajamentele asumate”, spune Dragoș Pîslaru.
O „fărâmă optimistă” pentru planul B
În urmă cu o lună, ministrul PSD al Muncii, Petre Florin Manole, a declarat că, în cazul în care Curtea Constituțională va declara neconstituțional proiectul care modifică sistemul de pensii speciale ale magistraților, există o „fărâmă optimistă” că „mai rămâne spațiu și timp pentru a-l îmbunătăți, înainte de a pierde banii din PNRR”.
Petre Florin Manole a spus la RFI că speranța lui este ca proiectul să fie declarat constituțional, „dar CCR are propria sa dinamică”: „Noi, ca și politicieni, n-avem decât să respectăm deciziile Curții, dar nu aș vrea să anticipez”.
Întrebat ce ar trebui să se întâmple în cazul în care Curtea Constituțională declară neconstituțional proiectul, ministrul Muncii a răspuns: „Vreau să fiu cât se poate de colegial și de constructiv și să spun că nu plec de la premisa că acest proiect va fi declarat neconstituțional și nu cred că trebuie să ne facem, ca politicieni, scenarii pesimiste, din primul moment. Pe de altă parte, evident că nu putem ignora faptul că există un jalon în PNRR care are nevoie de îndeplinire, care înseamnă niște bani pe care România i-ar pierde, dacă acest proiect nu ar merge până la capăt”.
Petre Florin Manole a mai spus că „fărâma optimistă, dacă acest proiect va fi declarat neconstituțional, este că mai rămâne spațiu și timp pentru a-l îmbunătăți, înainte de a pierde banii din PNRR”: „Tot există spațiu pentru planul B, dar asta din punct de vedere PNRR, nu din punct de vedere politic. Din punct de vedere politic, opiniile și deciziile premierului aparțin premierului”.
Premierul a amenințat cu demisia, apoi și-a schimbat poziția
Inițial, la începutul lunii septembrie, premierul Ilie Bolojan a spus că Guvernul nu mai poate continua dacă proiectul privind pensiile magistraților pică la CCR, vorbind despre o lipsă de legitimitate.
Ulterior, într-o conferință de presă din 24 septembrie, Ilie Bolojan a spus că intenționează să rămână în funcția de premier indiferent de deciziile CCR privind aceste legi.
„Am văzut în permanență discuții legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum. Mă gândesc la măsurile pe care trebuie să le luăm în perioada următoare, cum să ieșim cu țara noastră la liman, cum să ne dezvoltăm, iar stabilitatea politică joacă un rol important în acest lucru. Eu am spus și continui să spun că voi rămâne în această funcție atât cât voi putea face ceva relevant. Dacă voi lua vreodată decizia să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie ca la fiecare întâlnire să îmi adresați aceeași întrebare sau să speculați”, a spus premierul Ilie Bolojan.
Modificările la legislația privind pensiile magistraților
Legea privind pensiile magistraților aduce o serie de modificări precum:
- vârsta de pensionare pentru magistrați să fie cea standard din sistemul public de pensii, adică 65 de ani;
- magistrații care vor dori pensionarea trebuie să aibă minim 35 de ani vechime, față de 25, cum e în prezent;
- până în anul 2036 crește treptat vârsta de pensionare.
Legea ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 octombrie, conform actului aprobat de Guvern și Parlament, însă, dată fiind întârzierea unei decizii din partea CCR, acest lucru nu s-a putut întâmpla.
INTERVIURILE HotNews.ro