Argumentul invocat de CCR pentru a respinge reforma pensiilor magistraților nu a fost folosit și în alte cazuri. Cum a trecut de Curte, fără avizul CSM, legea care a generat cele mai mari proteste din România, după Revoluție

Singurul argument al Curții Constituționale pentru respingerea legii privind pensiile magistraților a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii și nerespectarea de către Guvernul Bolojan a termenului de 30 de zile în care CSM trebuie să dea acest aviz. De-a lungul timpului, însă, Curtea Constituțională a validat mai multe legi, deși fuseseră semnalate aspecte de fond precum lipsa avizului CSM, arată datele consultate de HotNews de pe portalul Ministerului Justiției. 

• În cazul Ordonanței 92/2018 care modifica legile justiției, Guvernul Dăncilă a cerut avizul consultativ într-o zi de vineri, iar legea a fost adoptată marțea imediat următoare, fără a se aștepta avizul CSM. Atunci, CCR a apreciat că nu este o problemă. 
• Totodată, în 2021 și 2022, când a respins excepțiile de neconstituționalitate a OUG 92/2018, CCR acuza CSM că a înțeles greșit rolul său legal și constituțional.
• Această ordonanță a făcut parte din seria de acte normative ale guvernării PSD care au modificat legile justiției, generând proteste masive în Piața Victoriei.

În perioada 2019-2021, pe rolul Curții Constituționale a României au fost înregistrate aproape 50 de excepții de neconstituționalitate privind Ordonanța de Urgență a Guvernului 92/2018, care modifica legile justiției.

Ordonanța, alături de altele – două OUG 77/2018 și OUG 90/2018 – făcea parte din „pachetul privind reforma justiției”. Pachetul care aducea modificări legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și funcționarea CSM a fost criticat dur de societatea civilă și a dus la ample acțiuni de protest.

Pe lângă asociațiile profesionale care au contestat legile la CCR, zeci de judecători și procurori din țară au deschis acțiuni în justiție începând cu 2018, acuzând încălcarea drepturilor privind pensionarea anticipată.

După deschiderea proceselor în instanță, magistrații au atacat la CCR OUG 92/2018. Pe rolul Curții Constituționale au fost înregistrate, în perioada 2019-2021, 47 de excepții de neconstituționalitate, potrivit datelor centralizate de HotNews de pe portalul legislativ al Ministerului Justiției.

Toți magistrații contestau modificarea adusă prin ordonanța de urgență Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin care se amâna termenul privind condițiile pensionării anticipate. 

Cele 47 de excepții de neconstituționalitate au fost conexate în trei dosare. Motivele de neconstituționalitate erau identice.

La aspectele de formă, magistrații reclamau că OUG 92/2018 a fost adoptată fără a avea avizul consultativ al CSM. 

Guvernul Dăncilă, acuzat că a cerut aviz formal CSM

„Deși la data de 12 octombrie 2018 un proiect al ordonanței de urgență a fost trimis către CSM, acest aviz a fost solicitat doar formal, întrucât era o zi de vineri, iar ședința de Guvern fiind stabilită pentru luni, 15 octombrie 2018, ora 9.00, era previzibil faptul că CSM nu se putea întruni în mod legal, nefiind lăsat un termen rezonabil pentru dezbaterea proiectului în plenul CSM”, reclamau magistrații în excepțiile ridicate la CCR, potrivit documentelor consultate de HotNews.

Magistrații arătau în susținerea excepțiilor că avizul este obligatoriu, fiind vorba despre proiecte de acte normative ce vizau activitatea autorității judecătorești. 

„Acest aviz era cu atât mai necesar cu cât proiectul de act normativ nu a fost însoțit de un studiu de impact recomandat de către Comisia de la Veneția în raportul preliminar la pct. 155, studiu de impact în care rolul primordial l-ar fi avut CSM, acesta având date despre structura de personal a instanțelor și a parchetelor și cunoscând nevoile actuale și viitoare ale sistemului”, mai semnalau procurorii și judecătorii în sesizările depuse la CCR. 

CCR nu a ținut cont de termenul de 30 de zile, deși era în vigoare

Analizând excepțiile ridicate de magistrații, judecătorii CCR au concluzionat că Guvernul nu încălcase normele consitituționale. 

„Analizând nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 (secțiunea a 6-a pct. 5), a constatat că Guvernul a solicitat avizul CSM. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deși i s-a solicitat, nu și-a îndeplinit această atribuție constituie o înțelegere greșită a rolului său legal și constituțional, fără a fi însă afectată constituționalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul”, a motivat CCR deciziile din 2021 și 2022 prin care a respins cele trei excepții de neconstituționalitate ridicate de magistrați.

La vremea respectivă, aspectele care vizau emiterea avizului consultativ erau reglementate de Legea 317/2004, care la articolul 32 prevedea:   

• În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.
•  În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depăşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului.

Aceleași prevederi au fost menținute și în Legea 305/2022 (privind funcționarea CSM), invocată luni de CCR în admiterea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție privind Legea Bolojan.

Prin deciziile 713/2021, 803/2021 și 459/2022, prin care CCR a respins excepțiile ridicate de zecile de magistrați, motivând, printre altele, că avizul consultativ fusese solicitat de Guvern, dar că era problema CSM-ului că nu a răspuns, nu s-a făcut nicio trimitere la termenul de 30 de zile, ci la propria jurisprudență. 

„Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa că lipsa avizului autorităților publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituționalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligația autorității cu atribuții de reglementare primară de a-l solicita”, au reținut judecătorii CCR în cele trei decizii.

În motivările de atunci, CCR a indicat propria jurisprudență, argumentând cu dosare în care erau ridicate excepții de neconstituționalitate la legislația din alte domenii.

Spre exemplu, CCR indica o altă Ordonanță de Urgență prin care a fost adoptat Codul Muncii în 2011 și Legea dialogului social, fără a avea avizul Consiliului Economic şi Social (CES). În ambele cazuri, avizul fusese solicitat, dar CES nu a dat curs solicitării Guvernului din lipsă de cvorum la ședințe.

Reforma Bolojan și reacțiile CSM și ICCJ

La începutul lunii septembrie, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituționalitatea legii privind pensiile magistraților a Guvernului Bolojan, reclamând că încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi „numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – condusă de judecătoarea Lia Savonea – a acuzat, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.

„Astăzi, 04.09.2025, în şedinţa Secţiilor Unite, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care modifică regimul pensiilor. Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arăta în comunicatul dat publicităţii d ICCJ.

De asemenea, judecătorii ICCJ consideră că „statutul constituţional al judecătorului, al magistraturii, în general, nu este un privilegiu, ci o garanţie esenţială a statului de drept, a democraţiei, care nu poate fi desconsiderat”.

Reforma pensiilor magistraților a fost criticată dur și de către CSM și a generat proteste în aproape toate instanțele și parchetele din România. Din 27 august, magistrații și-au suspendat activitatea, soluționând doar dosarele urgente.

CSM a reacționat public în mod repetat și a criticat Guvernul, pe care l-a acuzat că întreține o campanie de dezinformare a cetăţenilor şi de defăimare împotriva magistraților.

CCR a admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Motivul invocat de CCR: lipsa avizului CSM: „De vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a-l respecta”.

Ce prevede reforma pensiilor magistraților

Principalele modificări aduse de proiectul adoptat de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii în Parlament, în 1 septembrie:

• Creșterea vârstei de pensionare, etapizat în următorii 10 ani, la 65 de ani
• Creșterea vechimii necesare pensionării, de la 25 la 35 de ani.
• Stabilirea cuantumului maxim al pensiei la 70% din salariul net încasat în ultima lună, față de 80% din salariu brut, cât este în prezent.
• Penalizarea cu 2% din cuantumul pensiei pentru fiecare an, în cazul pensionărilor anticipate.