Când „gura lumii” le dictează tinerilor alegerile economice. Și care e efectul acestui lucru

Potrivit unui nou studiu Unlock Research, prezentat la București, 95% dintre tinerii români recunosc că sunt influențați de opinia celor din jur atunci când iau decizii personale. Se gândesc mai întâi la ce va zice „gura lumii”.

Presiunea invizibilă care ne ghidează alegerile

„Poate fi vorba despre decizii aparent banale – ce culoare de pulover îmbrac astăzi – până la alegeri majore: ce mașină cumpăr, ce casă închiriez, cu ce rochie merg la nuntă”, explică Diana Mihai, șefa marketingului ING România.

Ceea ce face situația și mai complexă este că înțelegem libertatea diferit față de occidentali. În filmele americane, libertatea apare fără bariere: faci ce vrei, când vrei, cum vrei.

„Unul dintre consumatorii din studiu spunea că în capul lui sunt câteodată două voci: vocea proprie, care se gândește la ceea ce vrea și la propriile valori, și vocea pe care și-o imaginează că o au ceilalți – părinții, vecina, colegul, șeful, partenerul”, adaugă Mihai.

Imagine de la conferința ING Bank de miercuri. Foto: HotNews.ro. De la stânga: Cătălin Striblea, Petruș Stuparu, Alec Bălășescu, Adina Vlad,

Această dualitate nu este doar un fenomen psihologic individual. Ea are repercusiuni economice concrete, măsurabile în cifre și tendințe de piață.

La români încrederea e deficitară, spune și antropologul Alec Bălășescu, argumentând că noi avem o cultură bazată pe o resursă limitată. „Adică pământul. Olanda nu prea are pământ, dar viziunea de viață a olandezilor este una a deschiderii și a asocierii în vederea obținerii unui câștig comun”.

Bălășescu a dat exemplul unei cărți- The War of Art. „Acolo se spune că fiecare dintre noi trăim două vieți. Viața pe care o trăim în mod curent-  facturi, jocuri, responsabilități. Și viața netrăită. Viața speranțelor și a viselor. Viața lui „ce aș fi făcut dacă nu mă obliga mama să dau la Politehnică. Viața lui „dacă n-aveam eu creditul ăsta, să vezi ce aș fi făcut.!”

Când economia devine psihologie colectivă

Valentin Tătaru, economistul șef al ING, a adus în discuție o perspectivă economică: „Economia este despre oameni și despre alegerile lor. Cifrele vin abia după aceea. Fiecare dintre noi ia decizii economice în fiecare zi, de la cele mărunte la supermarket până la cele mari – carieră, investiții, economisire, pornirea unui start-up. Aceste alegeri individuale puse cap la cap dau direcția reală a societății.”

Imagine de la conferința ING Bank de miercuri. Foto: HotNews.ro. De la stânga: Cătălin Striblea, Valentin Tătaru și Diana Mihai

Datele confirmă această teorie. În acest moment, indicatorul de încredere al consumatorilor se situează la minus 31,5 – aproximativ minimul ultimilor trei ani. Când „vocea lumii” transmite mesaje negative despre economie, comportamentul de consum se modifică imediat:

Vânzările cu amănuntul din august 2024 au înregistrat o contracție de peste 4%, cea mai mare din ultimii 10 ani (exclusiv perioada pandemiei). Angajările au înghețat: datele din august 2024 față de august 2023 arată stagnare completă, creșterea salarială a fost de doar 4%, cea mai mică din ultimii 10 ani.

Companiile văd semnalele și înghețată angajările. Se creează un cerc vicios alimentat de pesimism colectiv.

Dar există și o altă voce – cea interioară – care uneori refuză să asculte de pesimismul ambient, spune economistul șef al ING Bank. Și aici apar exemplele care schimbă cursul economiei.

În iunie-iulie 2024, în plin climat negativ, au existat oameni care au decis să nu mai amâne achizițiile importante. Au cumpărat automobile, electronice, locuințe – în anticiparea creșterii TVA-ului de la 1 august. „Nimic din gura lumii nu îi îndemna să creadă că a cumpăra o locuință acum e  o decizie bună, dar totuși au zis: asta fac acum, asta am de făcut”, subliniază Tătaru.

Istoricul economic confirmă că minoritățile care „înoată în sens opus curentului” definesc următoarele cicluri de creștere. „Un studiu Harvard Business Review arată că doar 9% din companiile care intră într-o criză ies mai puternice din ea. Dar exact acei 9% modelează următorul ciclu de creștere economică pentru toată lumea, prin modelele lor de business și inovațiile lor”, a explicat Tătaru. El l-a citat pe economistul Friedrich Hayek, care spunea: „Întotdeauna, când o minoritate care acționează diferit față de ceea ce face majoritatea, majoritatea învață, în cele din urmă, să facă mai lucrurile bine.”

Antreprenoriatul: indicatorul libertății economice

Una dintre cele mai vizibile manifestări ale acestei presiuni sociale este antreprenoriatul. România se situează încă sub Polonia sau alte țări vecine la procentul de antreprenori în populație. Studiul Unlock Research arată că „gura lumii” intervine extrem de mult în această zonă: antreprenorii primesc multe „nu”-uri sau „nu-așa”-uri în loc de încurajări.

„Ce o să zică lumea?” – întrebarea care ne definește

ING a lansat platforma de comunicare „Liber să tot fi”, transformând expresia „ce o să zică lumea” într-un element central al campaniei. Mesajul este clar: uneori nici nu poți să știi ce zice lumea cu adevărat. „Poate în mintea noastră este ceva negativ, dar de fapt ar putea fi și pozitiv. Tocmai pentru că nu știm întotdeauna, e important să mergem mai departe”, spune șefa marketingului din ING Bank.

„Pesimismul poate fi un lux. E comod să stai pe margine și să zici că fie mai rău. Dar rareori din pesimism sau din resemnare se naște ceva, se clădește ceva”, avertizează Valentin Tătaru. „În perioade dificile se nasc următoarele mari companii de milioane sau zeci de milioane de euro . Nu știm care sunt acelea, dar ele acum se nasc. Pentru că sunt unii – nu mulți, probabil tot în jur de 9% – care nu se lasă paralizați de gura lumii.”

Tin cont tinerii din occident de gura lumii când iau decizii financiare?

1. În țările nordice și vestice (Danemarca, Olanda, Suedia), tinerii sunt mult mai independenți de opinia publică.

Există o cultură solidă a autonomiei personale: fiecare își gestionează banii după propriile priorități (călătorii, chirie, experiențe, investiții sustenabile etc.).

„Gura lumii” are puțină putere, pentru că normele sociale încurajează libertatea de alegere. Nimeni nu te judecă dacă stai în chirie toată viața, dacă nu ai mașină sau dacă investești în crypto în loc să-ți cumperi o casă.

Există și o transparență crescută între prieteni: se discută deschis despre bani, chirii, datorii, pensii private, fără rușine.

2. Țările sudice (Italia, Spania, Portugalia, Grecia)

Aici încă există o oarecare presiune socială: familia și prietenii influențează deciziile mari (cumpărarea locuinței, tipul de job, economisirea pentru nuntă etc.).

Totuși, după 2008, crizele economice au slăbit mult aceste norme: tinerii au realizat că nu pot urma modelul părinților (casă la 30 de ani, mașină la 25, familie stabilă), deci iau decizii mai pragmatice și individualiste.

 3. Țările din Europa Centrală și de Est (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria)

Aici „gura lumii” contează mult mai mult. Mulți tineri simt presiunea de a „arăta bine” financiar — să aibă casă proprie, mașină, un stil de viață perceput ca „reușit”. Deciziile financiare (rate la apartament, nuntă scumpă, haine de brand, vacanțe ostentative) sunt adesea influențate de dorința de validare socială.

Lipsa educației financiare și rușinea de a discuta despre bani amplifică acest efect: tinerii imită modele sociale, nu fac calcule economice.

Potrivit Eurobarometrului 2024, peste 70% dintre tinerii din nordul Europei spun că iau decizii financiare fără a ține cont de opinia familiei sau prietenilor. În Europa de Est, procentul scade la sub 40%.

Impactul economic al acestui lucru

1. Impact asupra economisirii și investițiilor

Vestul (unde gura lumii contează puțin):

Tinerii iau decizii mai raționale și mai flexibile: încep să economisească devreme, investesc în fonduri de pensii, ETF-uri, imobiliare. Astfel, capitalul privat crește, iar piețele financiare locale sunt alimentate de economii reale.

Estul (unde contează imaginea socială): Mulți bani se duc pe consum demonstrativ – telefoane, mașini, nunți, haine, vacanțe, chiar dacă prin credit. Asta reduce rata de economisire, crește dependența de creditare și lasă sistemul financiar cu baze mai fragile.

România are una dintre cele mai mici rate de economisire din UE (~8% din venituri), comparativ cu Germania (~18%) sau Olanda (~20%).

 2. Impact asupra pieței imobiliare

În Est, presiunea socială „să ai casa ta” împinge tinerii spre credite imobiliare timpurii, adesea peste puterea lor financiară.

Consecință: cerere artificial crescută, prețuri ridicate, vulnerabilitate la creșteri de dobândă.

În Vest, tinerii nu se simt rușinați să închirieze toată viața. Piața de închiriere e solidă, mobilitatea forței de muncă mai mare, iar creditarea personală mai sănătoasă.

 3. Impact asupra consumului și balanței externe

Când deciziile sunt dictate de imagine socială, crește importul de bunuri de prestigiu (mașini, electronice, branduri). Rezultatul: deficit comercial structural, cum se vede în România și Bulgaria.

În Vest, consumul e mai ancorat în venituri reale și în raportul calitate/preț. Asta stabilizează cererea internă și echilibrul extern.

4. Impact asupra mentalității financiare și a riscului sistemic

Țările unde tinerii nu se ghidează după „ce zice lumea” au un public mai educat financiar, iar oamenii sunt mai pregătiți pentru riscuri (inflație, dobânzi, pensii).

Țările unde imaginea contează duc la decizii emoționale: se împrumută masiv când e boom, și taie drastic consumul când vine criza. Asta amplifică ciclurile economice: boom–bust mai violent, instabilitate macro.