Prima lege care definește termenul de „femicid” și care vizează combaterea crimelor împotriva femeilor, depusă în Parlament / Modificările propuse

Un număr de 273 de parlamentari și parlamentare au semnat pentru depunerea unui proiect de lege care introduce pentru prima oară în legislația din România termenul de „femicid”, adică uciderea unei femei sau fete pe criterii de gen. Este inițiativa legislativă cu cel mai mare număr de susținători din istoria post-decembristă a Parlamentului României.

Proiectul depus miercuri la Parlament este primul care definește femicidul ca fiind „uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”.

Potrivit proiectului, sunt introduse în Codul Penal circumstanțe agravante la omorul calificat. Faptele de omor comise asupra fostului soț/soție, concubin, partener sau cele motivate de gen, de divorț, refuzul căsătoriei sau de răzbunare sunt pedepsite mai dur.

Dacă proiectul va fi adoptat, femicidul ar putea fi pedepsit la fel ca omorul calificat cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau cu detenție pe viață.

„Cu această lege cred că o să facem istorie în Parlament, pentru că femicidul trebuie pedepsit cu închisoare pe viață”, a declarat deputata UDMR Éva Csép, miercuri la Parlament.

Inițiatoarele proiectului propun, de asemenea, ca anchetele penale să înceapă din oficiu, fără să fie nevoie de plângerea penală a victimei.

Proiectul nu doar că introduce pentru prima oară conceptele de „femicid” și „egalitate de gen”, ci este inițiativa legislativă cu cel mai mare număr de susținători din istoria Parlamentului României de după 1989. 273 din cei 464 de parlamentari au semnat proiectul.

„Violența împotriva femeilor nu este o sumă de cazuri izolate, ci o problemă sistemică”, a declarat senatoarea PSD, Victoria Stoiciu.

Odată depus, proiectul trebuie să treacă prin comisiile parlamentare de specialitate, unde poate fi modificat, apoi ajunge să fie votat în plen. Prima oară la Camera Deputaților, apoi la Senat. După ce va fi adoptat de Parlament, mai trebuie să fie promulgat de președintele Nicușor Dan.

Pe lângă femicid, în proiect sunt introduse și conceptele de:

• femicid intim, comis de parteneri sau membri ai familiei, motivat de control și dominație asupra victimei
• femicid non-intim, comis de alte persoane, în contexte de exploatare, trafic sau violență sexuală
• femicid indirect, când moartea femeii vine în urma mutilării genitale, a violenței domestice sau sinuciderea femeii ca urmare a violenței între parteneri sau într-un context familial.

Potrivit expunerii de motive, în ultimii 10 ani au fost omorâte 445 de femei de către un membru al familiei. Comparativ, în aceeași perioadă au fost omorâți 300 de bărbați de un membru de familie. 

„În fiecare an sunt raportate la poliție din ce în ce mai multe cazuri de violență împotriva femeilor și violență domestică. Dacă în anul 2015 au fost înregistrate 15.705 plângeri privind infracțiuni de loviri și alte violențe, în 2024 numărul plângerilor a crescut la 36.417”, arată același document.

Site-ul de investigații Snoop a realizat recent o hartă a femicidelor în România. În medie, la fiecare trei zile ale lui 2025, un bărbat a încercat să omoare o femeie în România.

Publicarea datelor pentru conștientizare

Legea depusă azi în Parlament introduce un sistem național de corelare a datelor legate de femicide și de cazurile de violență domestică.

„În scopul cunoașterii dimensiunii femicidului și a riscului de femicid (…), organele de poliție și cele judiciare, precum și institutele de medicină legală colectează datele relevante”, se arată în articolul 2 al legii.

Poliția, parchetele și instituțiile de medicină legală vor centraliza informații privind:

• sesizările legate de săvârșirea actelor de violență domestică
• tipurile de intervenție realizate
• ordinele de restricție
• informații legate de toate infracțiunile legate de violența domestică sau cele comise de sau împotriva unui membru al familiei

Instituții precum MAI, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, vor trebui să publice rapoarte anuale până la data de 31 martie, cu date anonimizate care să conțină:

• plângerile și alte sesizări penale, trimiterile în judecată, soluțiile de netrimitere în judecată și motivele acestora
• restituirile și condamnările sau alte soluții după trimiterea în judecată pentru infracțiunile de omor și omor calificat
• alte infracțiuni urmate de moartea victimei săvârșite în cadrul violenței domestice, inclusiv tentativele la acestea
• ordinele europene de protecție emise și executate

Institutele de Medicină Legală vor raporta, de asemenea, date privind:

• sexul victimelor omuciderilor
• vârsta victimelor
• numărul și natura loviturilor
• localizarea la nivelul corpului
• locul producerii faptei
• mecanismul producerii rănilor

Toate aceste informații culese de IML vor fi transmise către Consiliul Superior de Medicină Legală, spune proiectul.

Colectarea datelor de toate instituțiile menționate ar începe la data de 1 ianuarie a anului următor intrării în vigoare a prezentei legi. 

Femicidul poate fi pedepsit cu închisoare pe viață

În primul rând, legea, în forma inițiatorilor, va introduce o obligație pentru procurori și polițiști de a folosi „instrumente specifice” pentru a evalua dacă o victimă este în pericol iminent de a fi ucisă sau rănită grav, și să ia măsuri potrivite pentru a o proteja.

Aceste instrumente vor fi aprobate prin ordin comun al Ministrului Muncii și al Ministrului Afacerilor Interne, la propunerea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, și cu consultarea Parchetului General, Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor, a societății civile și a mediului academic, arată textul legii. Ordinul trebuie emis în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare, iar instrumentele vor fi actualizate anual, în funcție de concluziile rapoartelor privind femicidele.

Legea va modifica alte două acte normative pentru le oferi victimelor mai multă protecție. Până acum, uciderea unui membru al familiei nu se încadra ca omor calificat, iar instanțele de judecată nu puteau aplica pedeapsa cu închisoare pe viață, spre deosebire de alte țări europene care au reglementat deja femicidul.

La articolul 189 din Codul Penal, inițiatoarele proiectului propun introducerea a trei noi circumstanțe agravante care califică omorul:

• prima se aplică în cazul în care actualul sau fostul partener este ucis „indiferent de durata relației și de aspectul locuirii împreună a concubinilor”, arată expunerea de motive a proiectului. În plus, dacă autorul a comis fapta pentru că credea că are un drept de posesie sau autoritate asupra victimei, fapta va fi sancționată mai dur.

• dacă crima a fost motivată de ură sau de discriminare, pedeapsa va fi mai mare. Așadar, crimele comise din „motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală sau infecție HIV/SIDA”, vor fi sancționate mai sever.

• crima motivată de divorț sau de răzbunare pentru că o femeie a refuzat o căsătorie forțată, de exemplu, ar primi pedepse mai mari. „Textul pedepsește orice persoană care ucide din acest motiv, nu doar pe acela care își dorește o relație sau să păstreze relația cu persoana ucisă, indiferent dacă victima este femeie sau bărbat”.

Același proiect arată că statul își asumă obligația să protejeze victima violenței domestice și a violenței de gen, mai presus de voința victimei. Mai exact, dacă victima nu cooperează cu autoritățile sau decide să își retragă plângerea va fi în continuare protejată.

„Aceeași este rațiunea și pentru înlăturarea condiției privind formularea plângerii prealabile pentru infracțiunile sexuale săvârșite asupra victimelor majore, infracțiuni a căror gravitate este recunoscută inclusiv prin imprescriptibilitatea răspunderii penale”, arată expunerea de motive.

Asta înseamnă că ancheta va începe automat, din oficiu, fără să fie nevoie ca victima să depună o plângere penală sau chiar dacă alege să retragă plângerea.

Mai mult, proiectul de lege impune autorităților obligația de a dispune măsuri imediate pentru a proteja copiii și persoanele dependente ale victimei.

„Instanța va constata automat nedemnitatea succesorala a agresorului condamnat pentru uciderea victimei, pentru a proteja drepturile copiilor”, arată un comunicat al Organizației Femeilor Social-Democrate.