Bătrânețe la pahar: îndulcitorii artificiali grăbesc îmbătrânirea creierului? Ce arată cele mai noi cercetări

O singură băutură „fără zahăr,” dar care conține îndulcitori artificiali, pe zi, poate îmbătrâni creierul cu aproape doi ani, potrivit unui nou studiu, publicat în revista Neurology, editată de Academia Americană de Neurologie.

Cercetătorii au urmărit timp de opt ani aproximativ 13.000 de adulți și au ajuns la concluzii care pot să îngrijoreze pe oricine consumă zilnic astfel de produse.

„Participanții care au consumat cele mai multe băuturi îndulcite cu îndulcitori artificiali au prezentat un declin cognitiv cu 62% mai rapid decât cei care au consumat cantități mici. Acest ritm corespunde unei îmbătrâniri cerebrale accelerate cu aproximativ 1,6 ani,” a explicat dr. Claudia Kimie Suemoto, profesor asociat de geriatrie și director al Biobăncii pentru Studii privind Îmbătrânirea la Facultatea de Medicină a Universității din São Paulo, Brazilia.

Ce înseamnă consum crescut când vorbim despre îndulcitori artificiali

Cercetătorii au împărțit participanții în trei categorii. În primul grup, participanții consumau, în medie 191 de miligrame, sau aproximativ o linguriță de îndulcitori artificiali pe zi. Pentru comparație, o singură doză de băutură dietetică îndulcită cu aspartam conține între 200 și 300 de miligrame, adică peste două ligurițe, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

În al doilea grup, consumul mediu era de 66 de miligrame pe zi, în timp ce în al treilea grup, de doar 20 de miligrame zilnic.

„Participanții din al doilea grup au avut un declin cognitiv cu 35% mai rapid, echivalentul a circa 1,3 ani de îmbătrânire cerebrală, comparativ cu cei care au consumat cele mai mici cantități de îndulcitori. Studiul este observațional, deci nu putem spune că îndulcitorii cauzează declin cognitiv. Putem afirma însă că un consum ridicat se asociază constant cu o evoluție cognitivă mai nefavorabilă,” a subliniat dr. Claudia Kimie Suemoto.

Băuturile îndulcite cu îndulcitori artificiale, asociate cu declin cognitiv accelerat

Cercetătorii au analizat dieta și abilitățile cognitive a circa 13.000 de brazilieni cu vârste cuprinse între 35 și 75 de ani, participanți în Studiul Longitudinal Brazilian privind Sănătatea Adulților. Datele despre dietă au fost colectate la începutul cercetării, iar performanțele cognitive au fost evaluate de trei ori pe parcursul unei perioade medii de opt ani. Testele au măsurat fluența verbală, memoria de lucru, capacitatea de amintire și viteza de procesare a informațiilor.

Memoria de lucru reprezintă capacitatea de a reține informații necesare pentru îndeplinirea sarcinilor mentale complexe precum învățarea, raționamentul și rezolvarea problemelor. Fluența verbală înseamnă abilitatea de a produce rapid și spontan cuvinte adecvate în timpul vorbirii.

Suemoto a observat că persoanele diagnosticate cu diabet au avut un declin mai accentuat al memoriei și al cogniției globale, probabil din cauza unei expuneri mai mari la îndulcitori comparativ cu cei fără această afecțiune.

„Diabetul reprezintă deja un factor de risc major pentru declinul cognitiv asociat bolii Alzheimer și demenței vasculare, lucru care face creierul mai vulnerabil la expuneri nocive. Sunt necesare însă mai multe studii pentru a confirma aceste rezultate și pentru a evalua dacă alți înlocuitori ai zahărului, precum piureul de mere, mierea, siropul de arțar sau zahărul de cocos, pot fi opțiuni viabile,” a explicat cercetătoarea.

Persoanele sub 60 de ani, cele mai afectate

Analiza detaliată a datelor a arătat că efectele îndulcitorilor nu sunt aceleași la toate vârstele. Persoanele sub 60 de ani care consumau cele mai mari cantități de îndulcitori artificiali au înregistrat un declin mai rapid al fluenței verbale și al funcțiilor cognitive generale, spre deosebire de participanții mai în vârstă, la care această asociere nu a fost observată.

„Rezultatele au indicat că expunerile alimentare din perioada de mijloc a vieții, cu mult înainte de apariția simptomelor cognitive, pot avea consecințe pe termen lung asupra sănătății creierului. Aceste descoperiri pot determina neurologii să regândească recomandările alimentare standard, în special pentru pacienții cu diabet, sindrom metabolic sau factori de risc cerebrovasculari,” a precizat dr. Thomas Holland, medic în cadrul Departamentului de Medicină Internă, Divizia de Boli Digestive și Nutriție, la Institutul Rush pentru Îmbătrânire Sănătoasă din Chicago, SUA.

Nu toți îndulcitorii sunt la fel

Cercetătorii au studiat următorii îndulcitori artificiali: aspartamul, sacarina, acesulfamul-K, eritritolul, xilitolul, sorbitolul și tagatoza.

Dintre aceștia, doar tagatoza nu a fost asociată cu declin cognitiv. Este un zahăr simplu, asemănător fructozei și glucozei, prezent în mod natural în foarte puține plante. Din acest motiv este considerată un zahăr rar și se obține prin procese chimice sau enzimatice complexe, costisitoare.

În schimb, consumul celorlalți îndulcitori non-nutritivi a fost asociat cu un declin mai rapid al cogniției globale, în special al memoriei de lucru și al fluenței verbale.

Aspartamul, zaharina și acesulfamul-K sunt îndulcitori utilizați pe scară largă, considerați de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) „în general recunoscuți ca siguri” (GRAS). Instituția a stabilit doze zilnice admise pentru acești compuși și pentru alte substanțe similare. Totuși, în iulie 2023, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat aspartamul drept „posibil cancerigen pentru oameni,” o decizie contestată însă de FDA.

Eritritolul, xilitolul și sorbitolul sunt polioli, carbohidrați care se găsesc în mod natural în cantități minuscule în alimente precum conopida, vânăta, salata, ciupercile, spanacul, prunele, zmeura și căpșunile.

Producătorii creează în mod artificial acești polioli și îi folosesc ca zaharuri de umplutură pentru a reduce dulceața intensă a altor îndulcitori fără calorii, precum aspartamul. Poliolii precum eritritolul se găsesc în băuturile dietetice și ceaiuri, gumă de mestecat, bomboane, ciocolată, produse de patiserie, înghețată keto și multe altele.

Legătura cu problemele cardiovasculare

Studiile anterioare au demonstrat că atât eritritolul, cât și xilitolul pot determina aglomerarea ușoară a trombocitelor sanguine, formând cheaguri. Acestea se pot deplasa apoi către inimă, unde pot declanșa un infarct, sau către creier, unde pot provoca leziuni vasculare ori un accident vascular cerebral.

Dr. Stanley Hazen, autorul principal al studiilor privind eritritolul și xilitolul și director al Centrului pentru Diagnostic și Prevenție Cardiovasculară la Institutul de Cercetare Cleveland Clinic Lerner, din SUA, a numit studiul brazilian „intrigant și îngrijorător.”

Deși cercetarea are unele limitări, printre care utilizarea unui singur chestionar alimentar bazat pe memoria participanților, dr. Hazen consideră că amploarea eșantionului și consistența rezultatelor atât în rândul persoanelor cu diabet, cât și al celor fără diabet susțin validitatea concluziilor.

„Studiile noastre, împreună cu acesta, contribuie la acumularea tot mai mare de dovezi care pun sub semnul întrebării siguranța pe termen lung a îndulcitorilor artificiali și statutul lor de substanțe considerate sigure (GRAS),” a adăugat specialistul de la Cleveland Clinic.

Cum se apără producătorii

Asociația Internațională a Îndulcitorilor (ISA), care reprezintă producătorii din domeniu, a transmis pentru CNN că îndulcitorii oferă o metodă sigură și eficientă de reducere a consumului de zahăr și calorii, un obiectiv important de sănătate publică, mai ales în prevenția și controlul obezității și diabetului de tip 2.

„Deși studiul a atras atenția mass-media, este important ca rezultatele să fie privite în contextul mai larg al consensului științific deja existent privind siguranța acestor substanțe. Siguranța îndulcitorilor cu conținut scăzut sau fără calorii a fost confirmată în mod repetat de principalele autorități mondiale de sănătate,” a precizat ISA.

Îndulcitorii, indicatori ai alimentelor ultraprocesate

Dr. W. Taylor Kimberly, neurolog specialist în terapie intensivă la Mass General Brigham și profesor asociat de neurologie la Harvard Medical School din SUA, a atras atenția că îndulcitorii artificiali sunt ingrediente procesate, iar prezența lor în dietă poate fi privită ca un marker al consumului de alimente ultraprocesate.

Cercetările existente au demonstrat clar că alimentele ultraprocesate pot duce la declin cognitiv chiar și la persoanele care urmează diete recunoscute pentru efectele lor benefice asupra creierului, precum dietele MIND sau mediteraneană.

„Nu înseamnă că trebuie să intrăm în panică dacă folosim ocazional produse dietetice, dar este un reminder că îndulcitorii artificiali nu reprezintă o soluție fără riscuri. Moderația rămâne esențială, iar alegerea alimentelor cât mai puțin procesate este o opțiune mai sigură pe termen lung,” a subliniat John Wesley McWhorter, doctor în sănătate publică și nutriționist la Houston, purtător de cuvânt al Academiei de Nutriție și Dietetică din SUA.

Dr. Auriel A. Willette, profesor asociat de neurologie la Facultatea de Medicină Robert Wood Johnson a Universității Rutgers, din SUA, a adăugat că îndulcitorii artificiali pot modifica microbiomul intestinal într-un mod care favorizează intoleranța la glucoză și inflamația sistemică.

„Astfel de modificări sunt asociate cu o funcționare cerebrală mai slabă, iar datele experimentale, inclusiv cele din studii pe animale, arată că îndulcitorii pot amplifica stresul oxidativ și procesele de neuroinflamație,” a detaliat specialistul.

Zahărul nu e o alternativă mai sănătoasă

Îndulcitorii artificiali nu sunt singurii asociați cu un posibil declin cognitiv. Alte cercetări au arătat că și zaharurile simple, precum fructoza și zaharoza din băuturi, cereale sau deserturi, pot fi legate de un risc mai mare de demență.

Înlocuirea băuturilor dietetice cu cele îndulcite cu zahăr nu aduce beneficii pentru sănătatea creierului, avertizează dr. W. Taylor Kimberly. Consumul ridicat de zaharuri adăugate poate cauza alte afecțiuni precum bolile cardiovasculare, obezitatea și diabetul de tip 2.

„Cel mai util pas nu este să schimbi un tip de zahăr adăugat cu altul, ci să înlocuiești îndulcitorii, fie naturali, fie artificiali, cu alimente neprocesate sau minimum procesate,” a recomandat dr. Kimberly.

Dr. Thomas Holland a subliniat, la rândul său, că „îndulcitorii artificiali nu sunt neapărat alternativele sigure și inofensive la zahăr așa cum le consideră mulți oameni”. Într-un editorial publicat odată cu studiul, medicul scrie că „presupunerea larg răspândită conform căreia îndulcitorii cu conținut scăzut sau fără calorii sunt o opțiune sigură poate fi greșită, mai ales având în vedere prezența lor în numeroase produse promovate ca fiind mai sănătoase. Mecanismele biologice implicate în aceste asocieri au o importanță specială pentru neurologi și pentru profesioniștii din domeniul sănătății care îngrijesc pacienți cu boli cerebrovasculare sau tulburări cognitive.”