Cum poate juca România un „rol crucial” în refacerea sistemului energetic al Ucrainei, lovit de bombardamente: „Fiecare componentă poate ajuta să rămână lumina aprinsă în case și spitale”
România este printre puținele țări care dețin echipamente compatibile cu sectorul energetic ucrainean, lovit puternic de atacurile Rusiei. Iată de ce DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, vrea să cumpere din țara noastră echipamente de la centralele care au fost dezafectate.
- România a scos din uz în ultimii ani mii de centrale de producere a energiei, în special pe bază de cărbune. Fostul ministru de resort Sebastian Burduja spunea că, în perioada 2009-2022, România a închis capacități energetice de 7.000 de MW pe bază de cărbune și gaz, amplasate în special în Valea Jiului și Oltenia.
La începutul lunii noiembrie, Rusia a lansat unul dintre cele mai puternice atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina, distrugând mai multe centrale și posturi de transformare care alimentau populația cu electricitate și căldură. Reprezentanții sectorului energetic ucrainean caută acum soluții pentru iarnă.
România poate juca un rol esențial în refacerea capacității de producție a acestor centrale, având în vedere că este una dintre puținele țări care dispun de stocuri de echipamente de producție de energie compatibile cu cele ale Ucrainei, au spus, pentru HotNews, reprezentanții companiei ucrainene DTEK.
„Sprijinul României poate face o diferență reală și imediată”
„Pe măsură ce Ucraina se pregătește pentru o altă iarnă dificilă, sarcina noastră cea mai urgentă, alături de întărirea apărării antiaeriene și obținerea finanțării de urgență, este să găsim piesele de schimb și echipamentele necesare pentru a menține funcționarea centralelor noastre electrice.
Aici, România poate juca un rol crucial. Multe dintre centralele scoase din uz ale României dispun de echipamente compatibile cu sistemul energetic ucrainean. Ne concentrăm pe achiziționarea unor articole precum diverse tipuri de transformatoare, pompe, cabluri și piese pentru turbine și generatoare. Fiecare componentă poate contribui la refacerea capacității de producție și la menținerea luminii aprinse în locuințele și spitalele ucrainene”, a declarat pentru HotNews Oleksiy Povolotskiy, șeful Biroului pentru Refacerea Infrastructurii Energetice din cadrul DTEK.
El a spus că reprezentanții DTEK sunt deja în discuții cu companii și instituții guvernamentale din România pentru a face acest lucru posibil.
„Din motive de securitate, nu putem divulga numele partenerilor implicați, însă cooperarea este în desfășurare. Sprijinul României poate face o diferență reală și imediată, ajutând Ucraina să reziste iernii ce urmează”, a subliniat Povolotskiy.
La începutul lunii noiembrie, un atac masiv al Rusiei, catalogat de presa din Ucraina ca fiind cel mai puternic asupra sectorului energetic de la începutul războiului, a întrerupt alimentarea cu electricitate, căldură și apă în mai multe orașe ucrainene. Inclusiv capitala Kiev a trecut printr-o pană de curent de peste 12 ore.
Potrivit presei din Ucraina, 80% dintre centralele DTEK au fost distruse de război. Compania opera, înainte de război, centrale cu o capacitate totală de circa 8.000 de MW, majoritatea pe cărbune. Pe site-ul său, compania precizează că centralele sale au fost lovite de peste 210 ori de la începutul războiului.
În ansamblu, 70% din producția totală de energie a Ucrainei a fost distrusă de război.
Ce spun autoritățile de la București despre solicitările Ucrainei
„Încă de la declanșarea conflictului, Ministerul Energiei a transmis solicitările de echipamente (primite via secretariatul Comisarului european pentru Energie/ Grupul G7/ Ambasada Ucrainei la București) către operatorii economici din sectorul energetic, în vederea identificării posibilităților de sprijin”, se arată într-un răspuns al Ministerului Energiei, la solicitarea HotNews.
În ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei sub formă de energie, instituția precizează că, în baza unui acord bilateral pentru situații de urgență semnat între Transelectrica și Ukrenergo (operatorul ucrainean de transport și sistem), țara noastră a răspuns tuturor solicitărilor de ajutor de avarie venite din partea Ukrenergo.
Aceasta, în condițiile în care în sistemul românesc au existat cantitățile de energie și rezerve suficiente și nu a fost afectată siguranța în funcționare a sistemului energetic național.
România a exportat în Ucraina energie la un preț mai mare decât a importat
„Exportul energiei electrice către Ucraina s-a realizat doar pe principii comerciale, bazate pe preț, toate cantitățile acordate în baza Acordului bilateral de ajutor în situații de urgență fiind plătite de către operatorul de transport și de sistem din Ucraina.
Conform precizărilor Transelectrica, acordarea energiei electrice în situații de urgență s-a realizat fără impact asupra securității energetice a României, aprovizionarea consumatorilor români nefiind afectată”, se mai arată în răspunsul Ministerului Energiei.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică furnizate pentru HotNews, în prima jumătate a anului trecut România a exportat în Ucraina 427.000 de MWh, în valoare de 50,3 milioane euro, ceea ce înseamnă 117 euro/MWh. Însă România a și importat energie din țara vecină, respectiv 46.000 MWh, cu 3 milioane euro, adică 65 euro/MWh.
România a scos din uz în ultimii ani mii de centrale de producere a energiei, în special pe bază de cărbune. Fostul ministru de resort Sebastian Burduja spunea că, în perioada 2009-2022, România a închis capacități energetice de 7.000 de MW pe bază de cărbune și gaz, amplasate în special în Valea Jiului și Oltenia.
INTERVIURILE HotNews.ro