EXPLICATIV „Problema teritorială” în care s-au blocat negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina
Negocierile de marți dintre președintele rus Vladimir Putin și reprezentanții delegației americane nu au dus la niciun progres public în ceea ce privește un potențial acord de pace în Ucraina, consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, sugerând că „problemele teritoriale” nerezolvate sunt principalul obstacol, a scris miercuri Reuters.
Ușakov s-a referit la pretențiile Moscovei asupra întregii regiuni estice a Ucrainei, Donețk, în contextul în care o parte a acesteia rămâne în mâinile Kievului la aproape patru ani după ce Putin a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina și la peste un deceniu după rebeliunea separatistă susținută de Rusia în Donețk.
Aproape toate țările recunosc Donețkul ca parte a Ucrainei, dar aceasta este una dintre cele patru regiuni din estul Ucrainei pe care Moscova a susținut că le-a „alipit” în 2022, în urma unor referendumuri despre care Kievul și țările occidentale au spus că au reprezentat „o farsă”.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, pentru Fox News, că războiul se referă acum la 20% – sau puțin peste 5.000 km pătrați (1.900 mile pătrate) din Donețk, porțiune pe care Rusia nu o controlează, dar o dorește.
„În acest moment, ei se luptă literalmente pentru un spațiu de 30-50 de kilometri și pentru restul de 20% din regiunea Donețk. Ceea ce încercăm să facem – și cred că am înregistrat unele progrese – este să aflăm asupra căror aspecte s-ar putea pune de acord ucrainenii, ce le-ar garanta securitatea în viitor, astfel încât țara lor să nu mai fie invadată niciodată; ce le-ar permite nu doar să-și reconstruiască economia, ci să prospere, să devină un stat cu o economie în creștere. Teoretic, dacă facem totul corect, PIB-ul Ucrainei ar putea depăși cel al Rusiei în 10 ani”, a spus șeful diplomației americane.
După aproape patru ani, totul s-a transformat într-un război de uzură, a mai spus Rubio, și, „din păcate, rușii demonstrează că sunt dispuși să piardă șapte mii de soldați pe săptămână pentru a-și atinge obiectivul”.
„Putin a spus acum câteva săptămâni: «Poate dura mult timp, dar ne vom atinge obiectivele. Poate costa mai mult și dura mai mult decât ne-am dori, dar o vom face». Și cred că exact așa gândesc ei. Încercăm să aflăm dacă este posibil să punem capăt războiului într-un mod care să protejeze viitorul Ucrainei și cu care ambele părți să fie de acord”, a adăugat Rubio.
Agenția de presă Reuters a făcut un inventar al motivelor din cauza cărora Donețkul joacă un rol esențial în negocierile de pace.
Justificarea lui Putin pentru războiul pe scară largă
Putin a afirmat, atunci când a trimis trupe în Ucraina în 2022, că obiectivul său este „să protejeze oamenii care au fost supuși intimidării și genocidului… în ultimii opt ani”.
Ucraina și aliații ei au susținut că declarația liderului de la Kremlin reprezintă un fals pretext pentru un război de cucerire în stil colonial.
Afirmația lui Putin făcea referire la modul în care Ucraina a ripostat împotriva separatiștilor susținuți de Rusia din regiunile Donețk și Luhansk, care s-au separat de controlul guvernului de la Kiev în 2014 și au capturat porțiuni de teritoriu.
În conflictul care a urmat în estul Ucrainei, părțile s-au acuzat reciproc de bombardarea orașelor și a civililor. Moscova a invocat numeroasa populație de limbă rusă din regiune pentru a afirma că avea datoria morală de a interveni, în 2022.
Kievul a spus că nu a avut altă opțiune decât să răspundă cu forța în 2014 pentru a proteja integritatea teritorială a Ucrainei și a acuzat, la rândul său, forțele separatiste de bombardarea orașelor și a civililor.
Organizația Națiunilor Unite estimează că 3.106 civili au fost uciși de ambele părți în luptele dintre forțele guvernamentale ucrainene și separatiști între 2014 și începutul anului 2022, iar până la 9.000 de civili au fost răniți.
Importanța militară a regiunii
Restul Donețkului pe care Rusia îl râvnește include orașele Sloviansk și Kramatorsk, „orașe-fortărețe” folosite de armata ucraineană ca centre de comandă începând din 2014.
Acestea sunt vitale pentru apărarea de către Kiev a restului Ucrainei, deoarece terenul din vestul Donețkului este mult mai plat, cu câmpuri vaste deschise, ceea ce ar facilita avansarea armatei ruse dincolo de Donețk și cucerirea teritoriului de pe malul estic al râului Dnipro.
Cele două orașe fac parte dintr-o linie defensivă puternic fortificată, care include tranșee, obstacole antitanc, buncăre și câmpuri minate situate în jurul lor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că predarea restului Donețkului ar fi ilegală fără un referendum și ar oferi Rusiei o platformă pentru a lansa în viitor atacuri mai adânci în teritoriul Ucrainei.
Kievul se teme că, dacă cedează restul Donețkului, Rusia s-ar reînarma și, la un moment dat, ar folosi regiunea pentru a avansa spre vest.
Cum privesc rușii și ucrainenii Donețkul
Ambele părți au suferit pierderi grele și au cheltuit sume uriașe de bani și echipamente în lupta pentru Donețk, inclusiv pentru orașul Bahmut, unde Moscova a aruncat zeci de mii de deținuți transformați în mercenari într-o luptă care a devenit cunoscută sub numele de „mașina de tocat carne”.
Din această cauză, regiunea Donețk a căpătat o importanță mai mare în mentalitatea publică a ambelor țări, ceea ce face mai dificilă schimbarea poziției oricăreia dintre ele.
Ucraina nu dorește să ofere Rusiei teritoriul pe care armata rusă nu a reușit să-l cucerească pe câmpul de luptă, iar Zelenski a spus că Moscova nu ar trebui să fie recompensată pentru un război pe care l-a început.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul în SUA, a afirmat, în octombrie, că ritmul înaintării armatei ruse nu sugerează că aceasta este pe cale să cucerească restul regiunii Donețk, dar că ar putea să o cucerească până în august 2027, „presupunând un ritm constant de avans” al trupelor ruse.
Comandanții ruși sunt mai optimiști. Generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General, i-a spus duminică lui Putin că forțele Moscovei avansează de-a lungul întregii linii de front și că depune eforturi pentru a prelua controlul total asupra Donbasului (provincia ucraineană alcătuită din regiunile Donețk și Luhansk).
Importanța industrială
Donețkul găzduiește porturi, căi ferate și alte industrii grele. Odată, regiunea conta pentru mai mult de jumătate din producția de cărbune, oțel finit, cocs, fontă și oțel a Ucrainei, dar multe mine și facilități au fost distruse în timpul războiului.
Donețkul are, de asemenea, pământuri rare, titan și zirconiu – o sursă de venit pentru oricine îl controlează.
Soarta regiunii reprezintă un factor care ar putea să modeleze moștenirea istorică a lui Putin și Zelenski.
Putin s-a prezentat ca apărător al etnicilor ruși, oriunde s-ar afla aceștia. Asigurarea controlului asupra întregului Donețk este esențială pentru această narațiune.
Zelenski a venit la putere în 2019, promițând să pună capăt războiului din estul Ucrainei. Din 2022, el și-a câștigat reputația de apărător neînfricat al Ucrainei, care este depășită atât numeric, cât și din punct de vedere militar de către vecinul mult mai mare și ostil.
Renunțarea la Donețk fără luptă – cedarea unui teritoriu în care trăiesc cel puțin un sfert de milion de ucraineni – ar putea fi considerată o trădare de către ucraineni, mulți dintre ei având rude care au murit pe câmpul de luptă.
O majoritate la limită a poporului ucrainean se opune în continuare concesiilor teritoriale, potrivit unui sondaj recent realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.
Considerații juridice
Oficialii ucraineni, inclusiv Zelenski, au respins perspectiva cedării teritoriilor controlate de Kiev în cadrul oricărui acord de pace.
Zelenski afirmă că el nu are mandatul de a ceda teritorii și că pământul statului nu poate fi tranzacționat ca și cum ar fi proprietatea lui privată.
Conform Constituției Ucrainei, modificările teritoriale trebuie soluționate printr-un referendum care poate fi organizat dacă este susținut de semnăturile a 3 milioane de alegători ucraineni eligibili din cel puțin două treimi din regiunile țării.
Președintele american Donald Trump a criticat ideea potrivit căreia „un schimb de teritorii” necesită un referendum și a afirmat că „vor avea loc unele schimburi de teritorii”.
INTERVIURILE HotNews.ro