„Rusia este cea mai semnificativă amenințare directă la adresa păcii”. Opt țări de pe flancul estic, inclusiv România, lansează un avertisment sumbru și un apel la apărare
„Transmitem un mesaj clar și fără echivoc: flancul estic al Europei este o responsabilitate comună și trebuie apărat cu urgență, leadership și hotărâre”, spun opt țări, printre care și România, la finalul unui summit desfășurat marți la Helsinki, în Finlanda, potrivit declarației comune.
„Rusia reprezintă cea mai semnificativă amenințare directă și pe termen lung la adresa securității, păcii și stabilității în zona euro-atlantică”, au declarat marți Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Polonia, Bulgaria, România și Lituania într-un document emis la finalul unui summit special.
Liderii celor opt țări membre ale Uniunii Europene, inclusiv președintele României Nicușor Dan, s-au reunit la Helsinki, marți, pentru a discuta despre apărarea flancului estic al UE.
Declarația emisă după summit mai avertizează că „obiectivele strategice ale Rusiei rămân neschimbate: crearea unei zone tampon care să se întindă de la regiunea arctică, prin Marea Baltică și Marea Neagră, până la Marea Mediterană”.
„Flancul estic al Uniunii Europene și al NATO se află în prima linie a acestei amenințări, dar amenințarea afectează întregul continent european, necesitând acțiuni urgente și coordonate”, spune declarația.
Nevoia unui răspuns la incursiunile dronelor rusești
Declarația finală a summitului face referire la incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian al statelor europene, subliniind necesitatea consolidării apărării.
Dronele Rusiei au intrat în mod repetat în spațiul aerian al României, dar și al altor state, inclusiv Polonia, în timp ce avioanele Moscovei au încălcat spațiul aerian al statelor baltice.
„Încercările de destabilizare a societăților noastre trebuie considerate ca parte a războiului de agresiune pe care Rusia îl poartă în prezent împotriva Ucrainei”, spune declarația.
„Acțiunile Rusiei și Belarusului, precum interferențele cu GNSS, încălcările spațiului aerian și incursiunile cu drone care reprezintă amenințări la adresa infrastructurilor critice, precum și provocările generate de flota fantomă a Rusiei, campaniile masive de dezinformare și încercările de a perturba ordinea publică, subliniază necesitatea de a consolida reziliența și apărarea Europei”, subliniază liderii celor opt state europene de pe flancul de est.
Declarația anunță susținerea fermă pentru Ucraina, în vreme ce vorbește despre colaborarea cu partenerii vizați de activitățile hibride ale Rusiei, „în special cu Republica Moldova”.
„Flancul estic al Europei este o responsabilitate comună”
Declarația summitului de la Helsinki reiterează faptul că NATO constituie fundamentul apărării colective a aliaților săi, dar vorbește despre consolidarea pregătirii Europei în materie de apărare, subliniind că „complementaritatea dintre NATO și UE nu este opțională, ci reprezintă o necesitate strategică”.
În centrul atenției sunt proiectele UE pentru consolidarea apărării europene, precum Eastern Flank Watch (Supravegherea Flancului Estic).
În acest sens, spun cei opt, „este imperativ să se asigure complementaritatea între Eastern Flank Watch și Centrul UE pentru securitatea maritimă a Mării Negre, operațiunile și activitățile NATO și structura sa integrată de comandă și control”.
„Eastern Flank Watch ar trebui, de asemenea, să fie complementar cu activitatea de vigilență sporită a NATO Eastern Sentry (Santinela Estică), Baltic Sentry (Santinela Baltică) – inclusiv poliția aeriană baltică sporită – și forțele terestre avansate ale NATO (FLF)”, mai spune declarația.
„Transmitem un mesaj clar și fără echivoc: flancul estic al Europei este o responsabilitate comună și trebuie apărat cu urgență, leadership și hotărâre”, spun cei opt lideri.
„Pentru a realiza acest lucru, țările din flancul estic se angajează să promoveze în comun, prin intermediul ministerelor apărării, Eastern Flank Watch, inclusiv European Drone Defence în cadrul UE Defence Readiness 2030, pe baza lucrărilor anterioare în coordonare cu și în sprijinul poziției de descurajare și apărare a NATO”, mai spune declarația.
„Este clar că avem nevoie de sprijin financiar (din partea Bruxelles-ului)”
Prim-ministrul Finlandei Petteri Orpo a avertizat înainte de summit că Rusia își va disloca forțele către flancul estic al NATO, în cazul unui acord de pace în Ucraina.
„Știm că, atunci când va fi pace în Ucraina, Rusia va rămâne în continuare o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare în apropierea graniței noastre și a graniței baltice”, a declarat Orpo pentru Financial Times.
„Este clar că avem nevoie de sprijin financiar (din partea Bruxelles-ului)”, a spus el.
Statele de pe flancul estic vor să adopte capacități militare comune în domenii precum apărarea aeriană, dronele și forțele terestre. De asemenea, vor să discute despre modul de transport al armamentului și trupelor pe continent.
Mai multe țări membre NATO au avertizat că Rusia ar fi pregătită pentru o confruntare majoră cu alianța militară occidentală în termen de trei până la cinci ani de la încetarea ostilităților în Ucraina.
Orpo a afirmat că țările de pe flancul estic sunt interesate nu doar de 1,5 miliarde de euro din fondurile europene neutilizate pentru proiecte militare, ci și de o mare parte din cei aproximativ 130 de miliarde de euro alocați de UE pentru apărare în următoarea perioadă bugetară.
Mesajul său reflectă îngrijorarea unor țări din prima linie că un acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea duce la o relaxare a unor state mai îndepărtate de linia frontului, care ar considera că amenințarea s-a diminuat.
E pregătită România de scenariul în care armata rusă ar ajunge la gurile Dunării?
Aflat la Helsinki, Nicușor Dan a fost întrebat dacă există un plan al României împreună cu aliaţii de pe flancul estic pentru scenariul în care armata rusă ar ajunge la gurile Dunării.
„Noi nu trebuie să pornim de la asta, dar în cadrul NATO şi corespondent în planuri aprobate de CSAT există toate scenariile posibile, numai că ce e important pentru noi acum este pe de o parte să sprijinim Ucraina pentru ca să păstreze linia frontului, în tot acest timp, ani care urmează să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potenţială agresiune viitoare”, a spus președintele.
„Există atât în cadrul NATO, cât mai ales în cadrul Uniunii Europene mai multe programe pentru flancul estic şi scopul acestei întâlniri este de a operaţionaliza între ţările din flancul estic aceste programe şi în special programul european dedicat flancul estic”, a mai declarat Nicuşor Dan.
INTERVIURILE HotNews.ro