„Rusia își va muta forțele la granița NATO”. Țările de pe flancul estic, inclusiv România, fac eforturi pentru consolidarea securității în regiune
Statele de pe flancul estic vor încerca să adopte capacități militare comune în domenii precum apărarea antiaeriană, dronele și forțele terestre. De asemenea, vor discuta despre modul de transport al armamentului și trupelor pe continent, scriu Reuters și Financial Times.
Statele Uniunii Europene care se învecinează cu Rusia sau sunt situate în apropierea frontierei ruse vor elabora propuneri pentru consolidarea securității lor, a declarat marți premierul finlandez, înaintea unui summit de la Helsinki, la care participă mai mulți lideri, inclusiv Nicușor Dan.
La reuniunea „flancului estic” al UE participă liderii din Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România, care speră să transmită un semnal puternic înaintea summitului de la Bruxelles de la finalul săptămânii.
Țările nordice și estice ale UE reunite la Helsinki doresc să mențină proiectele Uniunii Europene în domeniul apărării, în ciuda reticenței unor state mari, precum Germania și Franța, care preferă să lucreze în afara formatelor UE, scrie Reuters.
„Vom face propuneri concrete și vom începe să planificăm unul dintre proiectele Uniunii Europene, Eastern Flank Watch, și vom solicita finanțare din partea UE în timp util”, a declarat prim-ministrul Finlandei Petteri Orpo.
„Este clar că avem nevoie de sprijin financiar (din partea Bruxelles-ului)”
Orpo a avertizat că Rusia își va disloca forțele către flancul estic al NATO, în cazul unui acord de pace în Ucraina.
„Știm că, atunci când va fi pace în Ucraina, Rusia va rămâne în continuare o amenințare. Este evident că își vor muta forțele militare în apropierea graniței noastre și a graniței baltice”, a declarat Orpo pentru Financial Times.
„Este clar că avem nevoie de sprijin financiar (din partea Bruxelles-ului)”, a spus el.
Statele de pe flancul estic vor încerca să adopte capacități militare comune în domenii precum apărarea aeriană, dronele și forțele terestre. De asemenea, vor discuta despre modul de transport al armamentului și trupelor pe continent.
Mai multe țări membre NATO au avertizat că Rusia ar fi pregătită pentru o confruntare majoră cu alianța militară occidentală în termen de trei până la cinci ani de la încetarea ostilităților în Ucraina.
Orpo a afirmat că țările de pe flancul estic sunt interesate nu doar de 1,5 miliarde de euro din fondurile europene neutilizate pentru proiecte militare, ci și de o mare parte din cei aproximativ 130 de miliarde de euro alocați de UE pentru apărare în următoarea perioadă bugetară.
Mesajul său reflectă îngrijorarea unor țări din prima linie că un acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea duce la o relaxare a unor state mai îndepărtate de linia frontului, care ar considera că amenințarea s-a diminuat.
E pregătită România de scenariul în care armata rusă ar ajunge la gurile Dunării?
Aflat la Helsinki, Nicușor Dan a fost întrebat dacă există un plan al României împreună cu aliaţii de pe flancul estic pentru scenariul în care armata rusă ar ajunge la gurile Dunării.
„Noi nu trebuie să pornim de la asta, dar în cadrul NATO şi corespondent în planuri aprobate de CSAT există toate scenariile posibile, numai că ce e important pentru noi acum este pe de o parte să sprijinim Ucraina pentru ca să păstreze linia frontului, în tot acest timp, ani care urmează să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potenţială agresiune viitoare”, a spus președintele.
„Există atât în cadrul NATO, cât mai ales în cadrul Uniunii Europene mai multe programe pentru flancul estic şi scopul acestei întâlniri este de a operaţionaliza între ţările din flancul estic aceste programe şi în special programul european dedicat flancul estic”, a mai declarat Nicuşor Dan.
INTERVIURILE HotNews.ro