Liderii coaliției, acord privind creșterea salariului minim, așa cum a cerut PSD după ce Bolojan a vrut să îl înghețe / Ce s-a decis în privința impozitului minim pe cifra de afaceri
După aproape trei ore de discuții, liderii PSD, PNL, USR, UDMR și a grupului Minorităților Naționale au decis ca salariul minim să crească, să fie micșorat impozitul pe cifra de afaceri a companiilor mari (IMCA) și să fie reduse sumele forfetare ale parlamentarilor și subvențiile pentru partidele politice.
De asemenea, reprezentanții partidelor de la guvernare au finalizat și reforma administrației publice, după aproximativ șase luni de discuții.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost o cerință a investitorilor străini, care spun că introducerea acestuia a afectat investițiile și sentimentul de încredere al investitorilor în economia românească.
Anunțul oficial transmis după ședința de miercuri:
„Coaliția de guvernare reunită pe 17 decembrie în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților a ajuns la un acord în privința următoarelor aspecte:
- închiderea pachetului reformei administrației prin decizia de reducere cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale fără a afecta nivelul salariilor de bază. Pentru administrația locală a fost menținută decizia anterioară. MDLP urmează să definitiveze actul normativ în vedere angajării răspunderii guvernului;
- reducerea cu 10% a nivelului subvențiilor încasate de partidele politice;
- reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați;
- reducerea la 0,5% a IMCA începând cu 1 ianuarie 2026 și eliminarea ei în 2027;
- cresterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026;
- măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 urmând să fie incluse în acesta.”
Timp de mai bine de trei ore au discutat liderii coaliției la palatul Victoria.
Din informațiile noastre, reprezentanții partidelor de la guvernare au ajuns la un compromis. Să crească salariul minim cu 300 de lei, la 4.350 de lei brut de la 1 iulie, așa cum a vrut PSD.
În schimb, va fi scăzut impozitul pe cifra de afaceri la companiile mari de la 1 la 0,5% de la 1 ianuarie. Așa cum a vrut PNL.
Această variantă de compromis a fost discutată de premier și de dimineață cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Ei au ajuns la un consens și cu privire la reforma administrației centrale, discuție la care coaliția a rămas restantă. Cei prezenți la ședința coaliției au decis ca instituțiile de la centru să reducă cheltuielile cu 10%, însă fără tăieri de salarii.
„Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) urmează să definitiveze actul normativ în vedere angajării răspunderii Guvernului”, arată un comunicat de presă al coaliției de guvernare.
Liderii au decis și reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de parlamentari și reducerea cu 10% a nivelului de acum al subvențiilor încasate de partidele politice.
De asemenea, măsurile de relansare economică vor fi incluse în proiecția bugetară pentru 2026. Este vorba de setul de măsuri de care PSD condiționa prezenta la guvernare.
Ședința coaliției a început în urmă cu câteva minute, când au ajuns la Guvern, printre alții, Sorin Grindeanu și Dominic Fritz. Ilie Bolojan era deja la Guvern, pentru că acolo a avut loc o ședință a Executivului, de la ora 14:00.
Sorin Grindeanu a declarat jurnaliștilor de la Parlament, înainte de a pleca spre ședința coaliției de la Guvern, că PSD va vota și alte moțiuni simple împotriva Dianei Buzoianu, dacă vor exista.
Despre ședința coaliției a spus că „pe mine mă interesează să discutăm despre ordonanța trenuleț, despre salariul minim, la trenuleț să discutăm despre partea cu păstrarea eliminării impozitelor pentru solarii, sere, despre pachetul de relansare economică”.
Întrebat ce va face PSD dacă partenerii de coaliție nu vor fi de acord cu majorarea salarului minim Sorin Grindeanu a spus: „Eu sunt optimist, noi ne batem aici pentru ca oamenii să trăiască mai bine. Eu așa văd lucrurile atunci când faci politică”.
***
Alianța de conjunctură PSD-AUR, subiectul fierbinte de pe masa coaliției
Ședința vine la două zile după ce moțiunea simplă împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu (USR), inițiată de AUR a fost adoptată în Senat cu voturile PSD. Această decizie a PSD a fost catalogată drept o încălcare a acordului de formare a coaliției.
„Din punctul meu de vedere, așa ne-am comportat noi de fiecare dată, dacă avem nemulțumiri, pentru că apar, discuți în coaliție, încerci să găsești o soluție. Dacă stai în coaliție, nu votezi o moțiune, asta e abordarea mea”, a spus marți unul dintre liderii coaliției, Kelemen Hunor.
Potrivit unor surse care au vorbit cu HotNews, social-democrații așteaptă să vadă cum se va poziționa premierul în ședința coaliției, pentru că nu exclud varianta ca Bolojan să rupă coaliția după acest episod. Premierul nu a avut nicio reacție publică după ce moțiunea simplă a trecut.
La articolul 19 din protocolul coaliției scrie: „Niciun parlamentar, membru al partidelor și formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”.
Întrebat marți la Parlament despre această situație, președintele PSD Sorin Grindeanu a reamintit că a discutat cu premierul Ilie Bolojan despre această situație, atunci când a mers la Guvern și i-a cerut premierului să o demită pe Buzoianu.
Când jurnaliștii au insistat dacă nu trebuia să vorbească și ceilalți lideri ai coaliției, Sorin Grindeanu a indicat spre criza de la Paltinu care a lăsat mai multe localități din Prahova fără apa.
„Nu vreți să puneți întrebarea asta celor 120.000 de oameni care au rămas fără apă?“, a spus președintele PSD.
Reforma administrației locale și centrale: negocieri de jumătate de an
Liderii partidelor din coaliția de guvernare trebuie astăzi să ajungă la un acord final privind reforma administrației, pentru ca proiectul să poată fi adoptat în timp util. Surse guvernamentale au declarat pentru HotNews că acest proiect trebuie adoptat înainte de aprobarea bugetului pe anul 2026 (care este programată să aibă loc spre finalul lunii ianuarie).
Liderii coaliției au amânat în repetate rânduri o decizie finală privind reforma administrației centrale și locale, după ce inițial reforma ar fi trebuit adoptată la începutul lunii septembrie.
Dacă reforma administrației nu este adoptată până la formarea bugetului, atunci legea bugetului de stat 2026 va fi realizată ținând cont de legile actuale, ceea ce ar duce la impredictibilitate. Reforma administrației prevede tăieri de posturi și reduceri de cheltuieli.
Conform unor surse politice, asupra reformei administrației publice locale există un acord de principiu între toate partidele coaliției, însă mai e nevoie de discuții când vine vorba de administrația centrală.
PSD vrea mărirea salariului minim, Ilie Bolojan spune că a fost deja luată o decizie
PSD va cere în cadrul ședinței de astăzi și creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2026, deși premierul Ilie Bolojan a dat de înțeles că bugetul nu permite acest lucru.
HotNews relata încă din 7 decembrie, citând surse guvernamentale, că Guvernul Bolojan pregătește un proiect de ordonanță de urgență pentru a menține salariul minim pe economie la nivelul actual (4.050 de lei brut) și în 2026.
În 23 octombrie, premierul Ilie Bolojan anunța „un acord de principiu” în coaliție pentru ca salariul minim pe țară actual, de 4.050 de lei brut, să fie menținut și pe parcursul anului viitor.
PSD va cere în ședința de miercuri și eliminarea impozitului pe solarii, conform surselor HotNews.
Cele două opțiuni ale lui Bolojan de eliminare a IMCA
Prim-ministrul a spus, anterior în cursul zilei de miercuri, că sunt analizate două variante, la solicitarea investitorilor străini, de eliminare a impozitului minim pe cifra de afaceri.
Prima avea în vedere reducerea la jumătate a impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu ianuarie 2026 și anularea acestuia din 2027, în condițiile menținerii la nivelul actual de 4.050 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată.
A doua variantă de lucru viza eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începând cu ianuarie 2026, în condițiile creșterii la nivelul de 4.350 de lei a salariului lunar minim brut pe țară garantat în plată.
Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, în contextul consultărilor guvernamentale pentru legislația necesară pregătirii bugetului de stat pentru anul 2026.
Reprezentanții mediului de afaceri au adus argumente pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, subliniind că introducerea acestuia a afectat investițiile și sentimentul de încredere al investitorilor în economia românească.
Prim-ministrul a precizat că vor fi analizate toate argumentele, atât din perspectivă economică, cât și socială, iar în perioada imediat următoare vor fi luate decizii cu privire la impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim, reforma administrativă, conform unui comunicat al Guvernului. Aceste decizii vor sta la baza definitivării bugetului de stat pentru anul 2026, care ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie a anului viitor, cu un obiectiv clar de încadrare în ținta de deficit bugetar de 6,4% din PIB.
Reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini au subliniat importanța predictibilității fiscale pentru dezvoltarea proiectelor de investiții. De asemenea, „au arătat deschiderea de a contribui cu studii și soluții pentru fundamentarea măsurilor guvernamentale și, în perspectivă, pentru construirea unui model economic competitiv care să ducă România la o nouă etapă de dezvoltare”, conform Guvernului.
Încă din luna aprilie, The Tax Institute, un think tank format din avocați specializați pe zona fiscală, consultanți fiscali, și experți în domeniul investițiilor au cerut Guvernului anularea „urgentă” a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), după ce au analizat într-un studiu impactul negativ în economie al acestei măsuri.
„Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri generează distorsiuni economice majore, erodează competitivitatea companiilor și descurajează investițiile, având randament fiscal redus în raport cu costurile economice” se arată în studiul prezentat de aceștia.
De altfel, IMCA a fost criticat și de Camera Consultanților Fiscali, ai căror oficiali vorbeau de confuzia pe care legislația în privința impozitului minim pe cifra de afaceri o creează.
INTERVIURILE HotNews.ro