INTERVIU. „Sigur că există o bază legală”. Cum vede un profesor de drept constituțional organizarea „referendumului printre magistrați”, anunțat de președinte

Președintele poate solicita CSM să organizeze o astfel de consultare, printr-o procedură perfect legală și inedită în mandatul domniei sale. Ar putea, pentru prima oară, participa la o ședință CSM”, spune profesorul Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional.

Președintele a anunțat duminică „un referendum” printre magistrații din România, în care aceștia să fie întrebați „dacă CSM acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? Nicușor Dan a mai adăugat că „dacă majoritatea magistraților vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”.

Atât procurorii, cât și judecătorii din CSM s-au poziționat împotriva acestui referendum, afirmând că acesta nu are o bază legală. În ceea ce privește „plecarea de urgență” a CSM, există condiții strict prevăzute de lege în care membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi revocați din funcție.

Am vrut să înțeleg însă cum pot fi aplicate referendumul anunțat de președinte și, mai ales, cum poate „pleca de urgență” Consiliul Superior al Magistraturii, pornind de la premisa că aceste declarații nu au fost simple exerciții retorice ale președintelui.

În acest sens, l-am contactat pe profesorul Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

– Referendumul este definit în Constituție și nu se referă la categorii profesionale. Președintele are dreptul legal să organizeze „un referendum” printre judecători? Cum s-ar putea face concret această consultare a magistraților, astfel încât aceasta să fie relevantă și legală?
– Președintele poate solicita CSM să organizeze o astfel de consultare, printr-o procedură perfect legală și inedită în mandatul domniei sale. Ar putea, pentru prima oară, participa la o ședință CSM. Acolo, atunci când participă (dacă participă vreodată), prezidează ședința și poate deci forța dezbateri, impune agende, etc. Altminteri, într-un sens mai vechi, imperial roman, al termenului de constituție, aceasta însemna tot ce edicta („constituia”) împăratul. În accepțiunea modernă a conceptului, orice autoritate constituțională are atribuțiile pe care i le conferă constituția, fără fraude semantice și fără instrumente para-juridice. 

– CSM susține că nu există bază legală pentru un astfel de referendum. Ce părere aveți despre acest argument? Dacă-i spunem „consultare” sau altfel, atunci ar exista o bază legală?
– Sigur că există, ei pot iniția o consultare, inclusiv la cererea Președintelui României. Nu înțeleg însă ce dorește Președintele să-i întrebe pe judecători și procurori. I-am ascultat atent declarația de presă și vorbea despre o întrebare dacă instituția servește „binelui public” sau „interesele breslei”. 

În această formulare, nu pricep rostul de a întreba membrii profesiei dacă organul lor corporatist servește breslașii sau mai degrabă pe noi, publicul. Nu are nicio noimă, afară doar dacă Președintele nu are intuiții mai puternice decât mine cu privire la soluția din 28 decembrie a.c. a CCR. 

Chiar și în ipoteza în care CSM nu va fi reușit să servească „intereselor breslei”, ca urmare a unei eventuale decizii de constituționalitate (respingere) între Crăciun și Anul Nou, întrebarea e tot fără obiect cu privire la interesul public. Interesul public nu se identifică, sper, cu cele ale „breslei”. 

– Tot CSM spune că nu va tolera această ingerință în activitatea puterii judecătorești. Este un referendum printre magistrați o astfel de ingerință?
– Eu aș zice că este. Alternativ, putem începe o nouă practică, prin care fiecare autoritate din Titlul III al Constituției inițiază sondaje de opinie (chestionare de satisfacție?) printre membrii altor autorități constituționale. Parlamentul la servicii, CCR la Parlament, UAT-urile la Guvern, Președintele la toți.

Pentru a citi interviul integral cu profesorul Bogdan Iancu trebuie să vă abonați la newsletterul „Rațiunea, înapoi!”, trimis în fiecare marți dimineață pe mail de jurnalistul Gabriel Bejan.