Poluarea de weekend din București: Agenția de Mediu dă vina pe trafic și condițiile atmosferice, activiștii de mediu indică arderi de deșeuri și încălzirea rezidențială / În rest, tăcere

Weekend-ul trecut, noaptea, rețeaua națională de măsurare a calității aerului a înregistrat depășiri de până la 3 ori pentru PM10, iar rețelele independente au înregistrat și ele depășiri de până la 600% pentru PM2,5 și 400% pentru PM10. Singura explicație a venit sâmbătă de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti: poluarea a crescut din cauza traficului și a condițiilor meteo nefavorabile dispersiei care au produs acumulări de poluanți la nivelul solului. Luni seară însă poluarea a dispărut ca prin minune, iar ceea ce s-a întâmplat se înscrie în tiparul conturat de la începutul sezonului rece- poluare masivă aproape în fiecare weekend, noaptea.

HotNews.ro a încercat luni să stea de vorbă cu ministrul Mediului, Barna Tánczos și cu primarul general al capitalei, Nicușor Dan, pentru a clarifica ce se întâmplă și ce măsuri iau cele două instituții, însă aceștia nu au fost de găsit. Singurele explicații le-am primit de la ELCEN, considerați în sezonul rece unul dintre principalii poluatori.

Vineri seară, sâmbătă seară și duminică seară, rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului airly.eu a înregistrat depășiri de peste 600 % pentru PM 2,5 și 400% pentru PM10.

Și rețeaua națională a înregistrat depășiri, după cum a postat pe Facebook Agenția pentru Protecția Mediului București.

”Începând cu seara zilei de 22 ianuarie 2021 și până în prezent – 23 ianuarie, ora 10.00, în Municipiul București și localitățile limitrofe au avut loc creșteri importante ale concentrațiilor poluanților monitorizați. La stațiile B6- Cercul Militar, de trafic, și B2- Titan, concentrațiile de PM 10 au fost cele mai ridicate, concentrația medie orară maxim înregistrată a fost de 148 micrograme/mc, aproape triplul valorii limită stabilită pentru media zilnică. Și celelalte stații de monitorizare au înregistrat concentrații medii orare ale PM 10 în jurul și peste valoarea de 100 micrograme/mc Concentrația medie orară a NO2 a ajuns la o valoare foarte apropiată de Valoarea limită (185 micrograme/mc față de VL=200 micrograme/mc) doar la stația B6. La începutul serii de ieri, la toate stațiile de monitorizare din oraș s-au înregistrat corelații între poluanții monitorizați (creșteri pe aceleași perioade ale concentrațiilor de PM10, NO2 și CO, chiar și benzen)”, a precizat instituția.

Luni, instituția a revenit cu o nouă postare: ”Pe parcursul weekend-ului calitatea aerului a fost rea și foarte rea, conform indicilor generali calculați, datorită concentrațiilor de particule PM 10 și PM 2,5”.

Și rețeaua Aerlive a înregistrat depășiri semnificative.

”Majoritatea senzorilor aerlive.ro au înregistrat depășiri de 2, până la 3 ori valoarea maximă admisă pentru PM10 și PM2,5 de vineri seară până duminică, pe axa nord-sud în special”, a explicat Oana Neneciu, coordonator Aerlive.ro și director Ecopolis.

Singurele explicații oficiale au venit de la Agenția pentru Protecția Mediului București, în rest tăcere.

”Analiza corelațiilor ne indică faptul că traficul a participat semnificativ la creșterea concentrațiilor de pm10. Incepând cu ora 20, concentrațiile de particule PM 10 au crescut în continuare, în orele de seară spre noapte aducându-se aport suplimentar din incălzirea rezidențială. Intrucât condițiile meteo au fost nefavorabile dispersiei, s-au produs acumulări de poluanți la nivelul solului și concentrațiile au rămas ridicate și în cursul diminețîi de astăzi, însa la niveluri mai reduse decât în cursul serii. Au fost informate autoritațile publice locale, responsabile de gestionarea traficului în capitală. În aceste momente este importantă gestionarea eficientă a traficului pentru a nu se produce noi creșteri ale concentrațiilor”, a postat instituția pe pagină de Facebook.

Luni, poluarea a dispărut

Activiștii de mediu au însă și alte explicații.

”Oamenii ne-au semnalat mirosuri de fum, de cauciuc ars, de deșeuri, dar pe lângă arderi clar o sursă e reprezentată de arderea păcurei în CET-uri. Despre asta scria chiar joia trecută Buletin de București. Situația nu e nouă și nici atitudinea autorităților nu e nouă, respectiv blocajul în care se află acestea, lipsa de reacție, de răspuns la aceste fenomene. Nu e acceptabil că după ce că nu suntem în stare să monitorizăm calitatea aerului conform legii, să comunicăm eficient către populație problemele, să alertăm cumva categoriile vulnerabile, nici măcar să nu răspundem cu controale ale Poliției, Gărzii de mediu, ceva, orice. După ce de peste 1 an avem o campanie intensivă, noi, platformele private de măsurare, nu s-a putut găși o formulă de control, un sistem de alertă. Este incredibil, noi, ONG-uri și cetățeni suntem șocați de lipsa de reacție, de lipsa de leadership și de strategie în combaterea fenomenelor de poluare masivă de weekend”, a declarat Oana Neneciu, coordonator Aerlive.ro și director Ecopolis.

Octavian Berceanu, activist de mediu și fost consilier general, spune că poluarea masivă vine de la arderi de deșeuri, încălzirea rezidențială – sobe și centrale termice de apartament.

”În primul rând vorbim de depășiri pe întreagă suprafață a zonei metropolitane București -Ilfov, cu depășiri înregistrate și de stația B8 situată în mijlocul pădurii Balotești în nordul județului Ilfov, stație a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului. Puncte „firbinti” au fost identificate de rețelele independente de monitorizare a aerului în zonele Chitila- Rudeni, Sintești, Bragadiru sau Crângași. Pentru zonele limitrofe precum Sintești unde valorile afișate de către stațiile independente au înregistrat depășiri de peste 10 ori a valorilor medii zilnice admise. E clar că aici vorbim de tradiționalele incendieri de cabluri pentru scoaterea metalelor și nemetalelor. Pentru valorile mari ale stației B8 din pădurea Balotești, unde nu vorbim de încălzire sau trafic, pentru că nu există, ci de o poluare venită din județul Prahova, odată cu curenții reci de aer din zona montană care coboară în a doua parte a zilei. Referitor la zona de vest, am fost timp de 4 ore în proximitatea depozitului Rudeni iar aerul era sufocant. E clar că industria deșeurilor din zona e principalul poluator pentru cel puțin jumătate din București. La poluarea aceasta mai adăugăm poluarea rezultată din termia individuală, centrale individuale și mai ales încălzirea tipică caselor, cu sobe în care combustibilul preferat este cărbunele”, a explicat Berceanu.

Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, singurul pe care îl avem, indică pentru București două mari surse pentru poluarea cu PM 10 și PM 2,5: traficul și încălzirea rezidențială.

”Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.

Am întrebat la ELCEN dacă weekend-ul trecut a ars păcură și cât poluează CET-urile.

”Nu am ars niciun gram de păcură. Nu are nicio legătură păcura cu poluarea, este o legendă. Bucureștiul are probleme cu poluarea cu PM 2,5, PM10. Păcura nu emite așa ceva când arde. Dacă era vreun efect, era cu privire la SOX, oxizi de sulf. Anii trecuți, pe vremea când nu erau gaze îndeajuns, se ardea păcură la nivelul a 100.000 tone și nu deranja pe nimeni. Anul acesta, singurul loc unde s-a ars pentru câteva zile păcură a fost CET Progresu pentru că un cazan de bază s-a spart, a fost oprit 3-4 zile și a intrat un cazan de rezervă care funcționează exclusiv pe păcură, așa este el făcut. Deci am ars 3 zile păcură acolo și atunci nu a fost nicio poluare. Și anul trecut am mai ars păcură într-o zi vreo 6 ore, tot la acel cazan, fiindcă s-a spart o conductă. Nu există legătură de cauzalitate între poluarea din București și cele câteva zile cât am ars noi păcură, facem orice teste, să vină Garda de Mediu lângă cazan, nu acolo este sursa poluării. Cazanul care folosește păcură este folosit extrem de rar, doar când avem avarii, și atunci respectă toate restricțiile de mediu, avem autorizație de mediu, emisiile sunt monitorizate. Restul CET-urilor nu au ars niciun gram de păcură iarna asta”, a declarat pentru HotNews.ro Claudiu Crețu, administrator special ELCEN

Acesta spune că toate CET-urile respectă normele de mediu în vigoare.

„Toate CET-urile au autorizație de mediu, toate respectă legislația în vedere. CET-urile nostre nu poluează nici la sfert cât poluează încălzirea redidențială din București, foarte puțin. Problema la CET-uri sunt oxizii de azot (NOX) care sunt în normele europenene. CET-urile scot PM 2,5 și PM 10 în cantități insesizabile. Acestea sunt particule care rezultă din arderi, dar nu arderi ale gazului. CET-urile având coșuri de fum la 250 m, au tot felul de sisteme de recuperare a gazelor arse, și până ies la coș trec prin tot felul de filtre. Noi ceea ce vedem la coș, iese abur. Da, vorbim despre CO2, acela este alt subiect, dar plătim certificate de carbon de zeci de milioane de euro, iar centralele individuale nu plătesc nimic. În ceea ce privește CET-urile sunt norme europene foarte stricte, ELCEN și-a făcut investițiile în modernizarea arzătoarelor și a sistemelor de filtrare, astfel încât să respecte normele europene. Poluarea în București nu e de la CET-uri. După investițiile pe care le vom face cu fonduri europene, poluarea de la CET-uri se va reduce cu peste 50%, în primul rând pentru că gazul ars se reduce la jumătate, dar și datorită tehnologiilor noi”, a explicat acesta.

În ceea ce privește populația care nu este racordată la sistemul centralizat de încălzire, aici nu prea sunt informații fiindcă nu verifică nimeni. La centralele de apartament se face revizia o dată pe an, însă este vizată starea tehnică a centralei, fiind centrale vechi și de 10-15 ani, iar pe cei cu sobe nu îi verifică nimeni, fiecare arde ce vrea.

Am întrebat și un primar de sector cum vede lucrurile, deși primăriile de sector nu au competențe nici pe monitorizarea calității aerului, nici pe control.

”Noi în acest moment nu avem capacitate de monitorizare pe poluare. Problema este cunoscută public. Am trimis Poliția Locală, dar nu am găsit arderi de deșeuri la mine în Sectorul 6. Eu nu am competențe pe Ilfov. Am avut o discuție pe acest subiect și vom face controale împreună cu Garda de Mediu. În ceea ce mă privește, eu că primărie trebuie să cresc capacitatea de control pe Mediu, dar problema este că eu nu mă pot duce în Ilfov. Capacitatea Gărzii de MEdiu trebuie crescută”, a explicat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.

Ce poate fi făcut?

În primul rând trebuie stabilită sursa poluării, iar aici competențe are Ministerul Mediului cu Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului, apoi Primăria Capitalei trebuie să ia măsurile necesare pentru reducerea poluării.

Octavian Berceanu, activist de mediu, a prezentat câteva soluții aplicate de alte orașe din Europa pentru reducerea poluării:

– Ce poate fi făcut? Ceea ce fac de câțiva ani orașe precum Londra, Paris sau Milano. Identificarea punctuală a surselor cu tehnologii moderne, adică drone dotate cu senzori și vizibilitate în infrared.

– Spălarea străzilor cu detergenți bioactivi și cu apă tratată. În prezent străzile ori nu sunt spălate ori sunt spălate cu apă încărcată din canalul Dâmbovița plină cu materii fecaloide.

– Verificarea miilor de camioane care fac sute de mii de transporturi noaptea cu încărcături neacoperite și neetanșeizate de pământ și moloz provenite din șantiere.

– Montarea de camere video pe toate bulevardele.

– Introducerea la scară națională a unui Sistem de Urmărire a Deșeurilor SUD, similar Sistemului de Urmărire a Masei Lemnoase SUMAL astfel încât trasabilitatea deșeurilor să devină realitate. Măsura ar scoate la lumină o economie subterană de aproape 2 miliarde de euro și ar stopa eliminarea prin depozitare ilegală a deșeurilor;

– Introducerea colectării selective olbligatorii și aplicarea legii;

– Pe modelul Londrei elaborarea unui Plan Integrat pentru Calitatea Aerului PICA în colaborare cu instituțiile de cercetare pentru că nici ministerul, nici Garda de Mediu și nici PMB nu-s centre de cercetare privind cauzele poluării, dispersia poluanților din aer sau a impactului asupra sănătății. Până acum planurile s-au făcut cu firme de casă ale politicienilor și cu date irelevante;

– Verificarea instalațiilor de incinerare și a depozitelor de deșeuri privind parametrii de funcționare, periodicitatea schimbării faptice a filtrelor și gestiunea produșilor rezultați în urma depozitării sau incinerării deșeurilor sau a proceselor tehnologice care generează poluare;

– Creșterea suprafeței împădurite urbane și periurbane și a spațiilor verzi prin parteneriate public-private PPP cu proprietarii de terenuri sau curți care pot pune la dispoziție terenurile pentru transformarea lor în spații verzi publice pe minim 5 ani în contrapartidă cu reducerea fiscalității.

– Dezvoltarea unui wetland spațiu verde umed cu vegetație și luciu de apă pe direcția de intrare a aerului în București prin parteneriat PPP pe cele 240 de hectare aflate între Lacul Morii și depozitele de deșeuri din Rudeni.

– Racordarea tuturor locuințelor individuale din urban și periurban la rețeaua de gaze.

Istoric

Și anul trecut, din octombrie până în mai, au avut loc depășiri și cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend, însă autoritățile nu au venit cu explicații clare. De câteva ori, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic.

Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.