Cum un profesor de la Universitatea Cornell din SUA a dat afară din clasă un student israelian și de ce asta poate că ne privește și în România

Trump și populismul de dreapta din Europa au apărut pe fondul eșecurilor liberale. Recent, AUR a anunțat că va merge în SUA. Vă amintiți cum a fost când a mers în SUA Klaus Iohannis?

Profesorul Eric Cheyfitz preda la Cornell un seminar despre Gaza. „În timpul celei de-a treia întâlniri a clasei, studentul la doctorat în informatică Oren Renard a ridicat mâna pentru prima dată. Aceasta avea să fie și ultima dată”, scrie jurnalista Johanna Berkman în publicația americană Free Press. 

Ministrul Apărării din Israel: „Luptăm împotriva animalelor umane”

Profesorul și elevul s-au contrazis pe declarația ministrului israelian al Apărării. Pe 7 octombrie 2023, Hamas a atacat Israelul. Peste 1.200 de oameni au fost uciși. 800 au fost civili. Ministrul a anunțat risposta israeliană printr-un „asediu complet în Gaza”. Și a motivat: „Luptăm împotriva animalelor umane”.

În fața clasei, profesorul de la Cornell a susținut că ministrul israelian s-a referit „la palestinieni”, iar studentul de origine israeliană a spus că expresia „era despre Hamas”.  

Profesorul Cheyfitz: „Te rog, îți cer să urmezi un alt curs”

Săptămâna următoare, profesorul i-a solicitat lui Renard să discute cu el după curs, povestește jurnalista, care s-a întâlnit cu studentul, dar nu și cu profesorul. 

Studentul a înregistrat convorbirea cu profesorul Cheyfitz. Acesta l-a rugat să se mute: „Te rog, îți cer să urmezi un alt curs. Acesta nu este cursul potrivit pentru tine”. I-a spus studentului că strică atmosfera colegilor.

„Tăcerea ta înseamnă doar că te gândești: «Ce porcărie e toată asta»” 

Studentul a spus că „Eu cred că am stat acolo destul de tăcut”.

„Nu vreau tăcerea ta”, a replicat Cheyfitz. „Tăcerea ta înseamnă doar că te gândești: «Ce porcărie e toată asta». Nu e o tăcere respectuoasă. E o tăcere de supraveghere. E o tăcere de supraveghere din partea cuiva care vine dintr-o perspectivă mult diferită, bine. Dar nu avem nevoie de asta aici”.

Studentul s-a mutat, dar episodul a devenit public și Universitatea Cornell l-a suspendat pe profesorul Cheyfitz, care a și demisionat în toamna lui 2024, la câteva luni după evenimente. 

Judecat pentru gândurile pe care le are în cap

Episodul ilustrează genul de abuzuri iliberale create de propagandiștii liberali, care i-au făcut pe oamenii din multe țări să fie exasperați și să crediteze populismul. Profesorul de la Cornell nu doar că a îndemnat un tânăr să plece de la curs pe baza naționalității acestuia, după cum au constatat și colegii celui de la catedră când l-au suspendat. 

El a mai făcut și altceva. Invocând un „liberalism” deformat, cineva cu antrenament intelectual nu ezită să judece un om pentru gândurile acestuia, nu pentru fapte. Căci ce altceva e scena în care profesorul Cheyfitz spune că știe el de ce tace tânărul? Tace acuzator, vasăzică. S-a ajuns la ridicol, la absurd. Vorba scriitorului Ioan Groșan, într-unul din romanele sale, când un personaj meditează, confuz: „Mi-au trecut prin cap gândurile de le-oi avea”. Așa și la Cornell: studentul a fost îndepărtat pentru „gândurile de le-o fi avut”. 

După arestarea lui Maduro, Iulia Hau a avut ideea să discute, pentru publicul HotNews, cu cei care de regulă nu vorbesc: cu cetățenii venezueleni. Aceștia sunt primii afectați de evenimente. Astfel s-a deschis o ușă la care noi, ca europeni, nu avem aproape niciodată acces. 

Când o intelectuală de talia scriitoarei Laura Restrepo apără regimul lui Maduro

Unul dintre venezueleni a explicat că, în ciuda mizeriei materiale și morale aduse în țară, Maduro continua să fie apărat de stânga intelectuală din America de Sud. Mișcarea a dat direcția pentru generații și generații. Venzueleanul dat-o exemplu pe marea scriitoare columbiană Laura Restrepo, publicată și în România.

Restrepo, 75 de ani, a fost cetățean global dintotdeauna. Niciodată nu s-a numărat printre „perdanții globalizării”. S-a născut la Bogota și a copilărit în SUA, Danemarca și Spania, într-o familie de intelectuali. A activat apoi împotriva „regimului coloneilor” din Argentina. 

Laura Restrepo a pornit de la a-l acuza pe fostul său coleg de redacție Gabriel García Márquez că practică fantasticul literar în locul realismului. Și a ajuns, în numele „luptei contra fascismului”, ca să-l apere pe Maduro, un dictator din categoria grea a celor cu care ea însăși se luptase. 

„Machado încurajează intervenția imperialistă a lui Trump în America de Sud”

Acum o lună, înainte de intervenția SUA, Laura Restrepo s-a retras de la un festival literar, a scris The Guardian. De ce? Pentru că organizatorii au chemat-o acolo pe disidenta venezueleană María Corina Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. 

Laura Restrepo a explicat: „Machado încurajează intervenția imperialistă a lui Trump în America de Sud”. Nu se întâmplase încă nimic în Bogota, dar aceasta este o temă veche, care străbate ca un fior istoric America de Sud. Într-un interviu din 2002, Laura Restrepo spunea că „vom fi atacați de americani”. Acum au fost. 

Dar au fost atacați venezuelenii sau a fost atacat un regim despre care există mărturii nenumărate că a fost criminal la adresa propriului popor? Și cum au ajuns oameni care susțin că sunt antitotalitari și liberali să dea afară oameni pentru gândurile din capul acestora, la Cornell, iar la Bogota să apere dictatori? 

George Simion și Klaus Iohannis în SUA

Jill Lepore, fostă președintă a Societății Istoricilor Americani, scrie despre conservatorii populiști că „au smuls scândurile de pe puntea vasului și le-au aruncat pe focul mâniei”. Dar asta a fost posibil pentru că „liberalii au fost doborâți de cea mai ușoară dintre brize, au neglijat vasul și s-au îngrămădit sub punte”. 

Liberalii sunt cei care, crede istorica, „au pierdut din vedere linia orizontului și au uitat cum să mânuiască busola”. De aici s-a ajuns la zdrobirea catargului vasului societății noastre: ca să curteze voința populară, populismul a sacrificat cu bună știință adevărul. 

Recent, preșdintele AUR, George Simion, a anunțat că în curând 40 de parlamentari și europarlamentari ai partidului vor merge în SUA. Se vor întâlni cu politicieni americani, dar și cu românii din SUA. Nu pot să nu mă gândesc că în septembrie 2022, când Klaus Iohannis a fost în San Francisco, diaspora a avut loc doar pe bază de invitație, iar românii au fost selectați pentru întâlnirea de la Hotelul Ritz Carlton. Liberalism fără busolă și fără intrare liberă.