Revoltele din Iran: Prima reacție a Moscovei / Khamenei anunță manifestații masive pro-regim, un „avertisment pentru SUA” / Ce va face Trump? Anunțul Casei Albe
Rusia a condamnat luni „tentativele puterilor străine” de a interveni în Iran, după ce Statele Unite au amenințat că se vor implica, în contextul reprimării sângeroase a protestelor din Republica Islamică. Președintele american Donald Trump ar urma să se întâlnească marți cu consilierii de rang înalt pentru a discuta viitoarele acțiuni ale SUA contra Iranului. Potrivit Casei Albe, lansarea de lovituri aeriene este în continuare o opțiune. Regimul de la Teheran încearcă acum să recâştige controlul, aducând luni mii de susţinători în stradă, după ce a tăiat complet internetul în urmă cu cinci zile.
Republica Islamică se confruntă de mai bine de două săptămâni cu una dintre cele mai importante mişcări de protest de la proclamarea sa în 1979, iar președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că se va implica dacă împotriva protestatarilor se folosește forța. Însă regimul de la Teheran a ales din nou varianta reprimării sângeroase a demonstrațiilor, sute de oameni fiind uciși și alte mii încarcerați.
Loviturile aeriene, în continuare o opțiune
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, ia în considerare lovituri aeriene în Iran pentru a pune capăt represiunii manifestaţiilor care zguduie Republica Islamică din 28 decembrie, a afirmat luni Casa Albă, adăugând că o cale diplomatică rămâne totuşi deschisă, transmite AFP.
„Un lucru la care preşedintele Trump excelează este să păstreze toate opţiunile pe masă. Iar atacurile aeriene sunt una dintre numeroasele opţiuni care i se oferă comandantului-şef”, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Cu toate acestea, ea a asigurat că „diplomaţia este întotdeauna prima opţiune a preşedintelui”.
Potrivit acesteia, un canal diplomatic rămâne deschis cu Iranul, regimul de la Teheran adoptând un „ton foarte diferit” în discuţiile private cu emisarul american Steve Witkoff.
„Ceea ce auziţi din partea regimului iranian este foarte diferit de mesajele pe care administraţia (americană) le primeşte în privat şi cred că preşedintele vrea să examineze aceste mesaje”, a adăugat ea.
Donald Trump „nu doreşte să vadă oameni ucişi pe străzile din Teheran, dar, din păcate, asta se întâmplă în prezent”, a mai afirmat Karoline Leavitt.
Ministerul de Externe de la Teheran a declarat anterior luni că un canal de comunicare este „deschis” între Iran şi Steve Witkoff, în ciuda absenţei relaţiilor diplomatice între cele două ţări inamice.
Prima reacție a Moscovei
Rusia a condamnat ceea ce a numit „tentative ale puterilor străine” de a interveni în Iran, după ce Statele Unite au amenințat că se vor implica, în contextul reprimării sângeroase a protestelor.
Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a denunțat într-o convorbire telefonică avută luni cu omologul său iranian „încercările de ingerință externă”, în contextul în care Iranul este zguduit de această mișcare de protest de amploare.
În discuția sa cu Ali Larijani, Serghei Șoigu „a condamnat ferm” „noile tentative ale forțelor externe de a se amesteca în afacerile interne ale Iranului”, potrivit agențiilor de presă ruse.
Manifestații pro-regim în Iran luni
La apelul preşedintelui Masoud Pezeshkian, mii de iranieni – potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat – au invadat Piaţa Revoluţiei din centrul Teheranului, manifestând în sprijinul puterii care se confruntă cu una din cele mai mari provocări de la proclamarea Republicii islamice în 1979, relatează AFP.
La Teheran, în mijlocul drapelelor Republicii islamice şi a sloganurilor „Moarte Americii!”, mulţimea a recitat rugăciuni pentru membrii forţelor de securitate ucişi în ceea ce guvernul califică drept „tulburări”. Presa iraniană susţine că zeci de persoane au murit în cursul acestor acţiuni de stradă.
Iranul duce un război împotriva „teroriştilor”, a susținut preşedintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, ameninţând că îi va da lui Donald Trump o lecţie „de neuitat” în cazul unui atac american.
Alte adunări similare au avut loc în alte oraşe, potrivit presei oficiale, în timp ce guvernul a decretat trei zile de doliu naţional.
#SCENE Thousands of #Iranians fill a central #Tehran square in pro-government rally https://t.co/76HwcRspfT pic.twitter.com/AsCJU7TWGX
— ShanghaiEye🚀official (@ShanghaiEye) January 13, 2026
„Avertisment pentru SUA”
Între timp, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a calificat luni drept un „avertisment” pentru Statele Unite mobilizarea masivă a susținătorilor puterii de la Teheran, care ar fi ieșit în număr mare în stradă ca răspuns la valul de proteste antiguvernamentale ce zguduie țara de peste două săptămâni.
„A fost un avertisment adresat politicienilor americani pentru ca aceștia să înceteze cu manevrele lor înșelătoare”, a declarat ayatollahul, potrivit televiziunii de stat, după ce președintele Trump a amenințat în repetate rânduri că va interveni militar.
„Aceste adunări masive, marcate de determinare, au făcut să eșueze planul dușmanilor străini care urma să fie pus în aplicare de mercenarii iranieni”, a adăugat Ali Khamenei.
Sute de manifestanți uciși, mii de arestări
Protestele din Iran, care au început în 28 decembrie pe fondul nemulțumirilor legate de situația economică precară, s-au transformat în manifestații mai generale împotriva regimului teocratic de la Teheran, care acuză Statele Unite și Israelul că „au adus teroriști” în țară și încearcă „să escaladeze” tensiunile sociale.
Incapabil să-i potolească pe protestatari cu ajutoare sociale, regimul a ales varianta reprimării sângeroase a demonstrațiilor.
Conform ultimelor cifre – furnizate de activiști din Iran și din afara țării – organizația pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, a afirmat că a verificat moartea a aproximativ 600 de persoane și arestarea altor 11.000 de la începutul protestelor. Teheranul nu a dat un bilanț oficial.
Însă realitatea ar putea fi mult mai sumbră, se teme ONG-ul Iran Human Rights (IHR), invocând rapoarte neconfirmate până în prezent care vorbesc despre aproape 6.000 de morți.
Autoritățile iraniene au impus o întrerupere totală a comunicațiilor prin internet începând cu 8 ianuarie, complicând colectarea de informații.
Macron condamnă „violența de stat” din Iran
Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat luni „violența de stat care lovește orbeste manifestanții din Iran” și s-a declarat „alături” de apărătorii „libertăților fundamentale”, notează AFP.
„Condamn violența de stat care lovește orbeste iranienii și iraniencele care cer cu curaj respectarea drepturilor lor”, a scris Macron pe X. „Respectarea libertăților fundamentale e o exigență universală și suntem alături de cei care le apără”, a adăugat el.
Ambasadorii europeni, convocaţi de Teheran
Ambasadori şi însărcinaţi cu afaceri din Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, aflaţi la post în Teheran, au fost convocaţi luni de autorităţile iraniene, care deplâng sprijinul exprimat de aceste ţări faţă de manifestanţii iranieni, a anunţat MAE iranian.
„Confirmăm convocarea ambasadorilor europeni”, a transmis Ministerul de Extene al Franței, citat de AFP.
Într-o înregistrare video pot fi văzuţi diplomaţi luând loc în faţa unui ecran imens. MAE iranian le-a proiectat imagini care documentau, potrivit acestuia, acţiuni violente ale manifestanţilor.
To the foreign Ministries of #France and United Kingdom who allowed their ambassadors to attend a propaganda event organized by the #Iranian regime in #Tehran today.
— Babak Taghvaee – The Crisis Watch (@BabakTaghvaee1) January 12, 2026
During World War II, civilians who took up arms as partisans and resisted Nazi Germany—who fought to liberate… pic.twitter.com/egqwlQcIMP
„Aceste acţiuni depăşesc cadrul manifestaţiilor paşnice şi relevă un sabotaj organizat”, potrivit comunicatului emis de minister şi reluat de televiziunea de stat.
În consecinţă, Teheranul a cerut ambasadorilor să transmită direct imaginile ministerelor lor externe şi să ceară „retragerea declaraţiilor oficiale formulate în sprijinul protestatarilor”.
Iranul a subliniat, între altele, că „orice sprijin politic sau mediatic este inacceptabil şi constituie o ingerinţă clară în securitatea internă a ţării”.
Turcia, împotriva unei „intervenții străine”
Turcia a avertizat luni că orice intervenție străină în Iran riscă să conducă la crize și mai mari în această țară și în regiune, și a îndemnat la negocieri între Statele Unite și Iran pentru soluționarea problemelor existente, informează Reuters.
Turcia, stat membru NATO, nu dorește să vadă haos în Iran, „în pofida anumitor probleme din societatea și guvernul iraniene”, a declarat Omer Celik, purtător de cuvânt al Partidului Justiție și Dezvoltare (AKP), formațiunea aflată la guvernare.
„Așa cum a spus președintele (iranian Masoud) Pezeshkian, problemele trebuie rezolvate prin intermediul dinamicii interne a societății iraniene și al voinței naționale a Iranului”, a afirmat purtătorul de cuvânt într-o conferință după o reuniune a AKP.
„Noi considerăm că o intervenție străină va conduce la consecințe și mai grave, și că acea intervenție, provocată de Israel în special, va conduce la crize și mai mari”, a adăugat Celik.
Trump anunță că Teheranul „vrea să negocieze”
Trump a afirmat duminică noapte că Iranul „vrea să negocieze” și că se pregătește o întâlnire cu liderii Republicii Islamice, fără a exclude opțiunile militare de intervenție ale Statelor Unite.
În declarații făcute la bordul Air Force One, președintele american a afirmat că Teheranul începe să depășească linia roșie pe care o stabilise în ceea ce privește uciderea de protestatari, precizând că armata analizează „opțiuni foarte puternice”.
Trump a spus de asemenea că este în contact cu liderii opoziției iraniene. El a mai spus, fără a da detalii, că liderii iranieni l-au sunat sâmbătă și vor să negocieze, și că s-ar putea să discute cu ei.
Luni, oficialii iranieni au anunțat că sunt pregătiți pentru dialog și că linia de comunicare cu SUA rămâne deschisă, scrie Reuters.
„Suntem pregătiți pentru război, dar și pentru dialog”, a declarat ministrul de externe Abbas Araqchi, în ședința cu ambasadorii străini la Teheran, potrivit unei traduceri în limba engleză.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a anunțat la rândul său că liniile de comunicare rămân deschise, atât cu SUA, cât și cu intermediarii elvețieni, scrie Reuters.
Trump, sub presiunea de a acționa în Iran
Pe măsură ce protestele intră în a treia săptămână, Donald Trump este sub presiune să-și transforme cuvintele în fapte.
În ultimele zile, el s-a întâlnit cu consilierii săi de rang înalt pentru a discuta opțiunile pe care le are, deși surse de la Washington citate de Reuters și Wall Street Journal au afirmat că încă nu a luat o decizie – și că marți se va întâlni din nou cu consilierii săi.
Este de așteptat să participe la ședință și șeful diplomației americane, Marco Rubio, secretarul american de război, Pete Hegseth, și șeful Statului Major, Dan Caine.
Întâlnirea preconizată marți se va concentra pe posibilii pași de urmat. Wall Street Journal a scris că opțiunile includ atacuri militare, extinderea sancțiunilor, utilizarea de arme cibernetice secrete și furnizarea de ajutor online surselor antiguvernamentale.
INTERVIURILE HotNews.ro