Autocrați, prieteni de-ai lui Trump și critici ai ONU. Cine refuză și cine intră în Consiliul pentru Pace care s-a lansat la Davos. România încă analizează

Un club incipient de autocrați, monarhi și aliați ai președintelui SUA a prins contur joi la Davos, într-un moment în care președintele SUA încearcă să remodeleze ordinea internațională. Cei mai mulți europeni nu sunt convinși de propunerile acestuia, scriu Reuters și Financial Times.

Donald Trump a lansat joi la Davos „Consiliul pentru Pace”, inițiativa ce avea rolul inițial de a contribui la încheierea războiului din Gaza, dar a ajuns să aibă un rol declarat mai amplu, pe care Europa și alte țări îl consideră drept un rival sau o amenințare pentru Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Trump a abordat aceste preocupări în discursul său de deschidere la ceremonia de semnare a acordului, afirmând că noul consiliu va colabora cu ONU, în timp ce enumera alte probleme diplomatice importante din regiune și din întreaga lume.

„Odată ce acest consiliu va fi complet format, vom putea face practic orice ne dorim. Și vom face acest lucru în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite”, a declarat Trump, adăugând că ONU are un potențial enorm care nu a fost încă exploatat pe deplin.

„Organizația Națiunilor Unite are un potențial enorm și cred că asocierea Consiliului Păcii cu oamenii pe care îi avem aici… ar putea fi ceva foarte, foarte unic pentru lume”, a spus Trump.

Trump, care va prezida consiliul, a invitat zeci de lideri mondiali, inclusiv pe președintele României Nicușor Dan, să se alăture acestui organism, dar succesul său în atragerea partenerilor a fost limitat.

Financial Times scrie că printre cei care s-au grăbit să se alăture se află șase monarhi, trei foști oficiali sovietici – ajunși șefi de state, două regimuri susținute de armată și un lider căutat de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război.

Unii aliați tradiționali ai SUA, mulți din Europa, inclusiv Franța, Germania sau Marea Britanie, au ezitat să se alăture consiliului, care are o contribuție de un miliard de dolari, răspunzând cu prudență sau refuzând invitația.

Și în afară de SUA, niciun alt membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU – cele cinci state cu cea mai mare influență asupra dreptului internațional și diplomației de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – nu s-a angajat încă să se alăture.

România a spus deocamdată că se mai gândește.

Cine s-a grăbit să se alăture Consiliului lui Trump

Instituirea consiliului a fost aprobată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, ca parte a planului de pace al lui Trump pentru Gaza, iar purtătorul de cuvânt al ONU, Rolando Gomez, a declarat joi că implicarea ONU în consiliu se va face numai în acest context.

Aproximativ 35 de țări s-au angajat să adere, printre care Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Turcia.

Pentru comparație, ONU – înființată în urma celui de-al doilea război mondial – are 193 de membri.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, un critic dur al ONU, s-a alăturat rapid. A făcut acest lucru la o zi după ce a demolat sediul golit din Ierusalimul de Est al unei agenții ONU înființate în 1949 pentru a hrăni, adăposti și educa refugiații palestinieni.

Dar a trebuit să se înscrie de la distanță – căutat de Curtea Penală Internațională pentru acuzații de crime de război, Netanyahu a riscat să fie arestat participând la summitul de la Davos din Elveția, scrie Financial Times.

Consiliul este completat de trei lideri ai fostelor republici sovietice care și-au început cariera ca mandarini în URSS: Alexander Lukașenko din Belarus – cunoscut și ca ultima dictatură a Europei, Kassim-Jomart Tokaiev din Kazahstan și Șavkat Mirziioiev din Uzbekistan.

Din Uniunea Europeană, Ungaria lui Viktor Orban, un puternic aliat al lui Trump, este prima care s-a grăbit să se alăture Consiliului pentru Pace.

Potrivit Politico, Bulgaria a acceptat de asemenea să participe.

Argentina lui Javier Milei, un alt aliat al lui Trump, și-a anunțat de asemenea intenția de a intra în Consiliu.

Refuzuri și reticențe

Rusia a declarat miercuri seara că studiază propunerea, în vreme ce China nu a declarat încă dacă se va alătura.

Franța a refuzat. Marea Britanie a declarat joi că nu se va alătura în prezent, iar reticențe au venit și din Germania.

Norvegia, Suedia, Olanda și Slovenia au spus că nu vor participa.

Italia este și ea reticentă, deși în coaliția Giorgiei Meloni există o poziție favorabilă – cea a lui Matteo Salvini.

România analizează: „Trei sau patru zile nu sunt suficiente”

Ministra română de Externe Oana Ţoiu a declarat miercuri pentru postul polonez TVP că Bucureștiul mai analizează încă propunerea primită de la Donald Trump de a se alătura Consiliului pentru Pace.

În discuția cu jurnaliștii polonezi, ea a citat istoricul diplomatic al ţării. „România este una dintre puţinele ţări care a avut relaţii diplomatice neîntrerupte atât cu Palestina, cât şi cu Israelul”, a spus ea, subliniind eforturile umanitare, precum evacuările medicale din Gaza.

Cu toate acestea, Bucureștiul încă evaluează implicațiile. „Trei sau patru zile nu sunt suficiente pentru a evalua implicațiile juridice și financiare mai ample”, a spus Țoiu, avertizând asupra unei potențiale suprapuneri cu mecanismele existente ale Națiunilor Unite.

Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Marius Lazurca afirmase deja că i se pare nepotrivit ca preşedintele Nicuşor Dan să răspundă „în pripă” inițiativei.

PSD a cerut însă o acceptare rapidă a participării României.

„Când principalul furnizor de securitate pentru ţara ta, în speţă pentru România, îţi adresează o invitaţie să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve şi niciodată costurile nu sunt prea mari”, a declarat Sorin Grindeanu la Antena 3.

Toți sub Trump

Consiliul a fost inițial o idee a ginerelui lui Trump, Jared Kushner, ca mijloc de a pune capăt războiului din Gaza. Dar, în doar câteva săptămâni, acesta a devenit un remediu universal pentru toate conflictele din lume.

Liderii țărilor care se vor alătura organismului vor face parte dintr-un consiliu executiv – printre membrii căruia se numără Kushner, fostul prim-ministru britanic Tony Blair și secretarul de stat Marco Rubio – care va supraveghea operațiunile consiliului în detaliu.

Trump a sugerat că respingerea categorică a participării sau chiar critica voalată ar putea atrage taxe vamale. El a amenințat că va impune taxe de 200% pentru vinul francez după ce președintele Emmanuel Macron a refuzat politicos.

Dar aderarea la această inițiativă, scrie Financial Times, riscă să dea impresia de supunere, așa cum a avertizat guvernatorul Californiei, Gavin Newsom. De asemenea, participarea riscă să încalce dreptul internațional sau, în cazul Italiei, propria constituție.

Proiectele de cartă care au fost divulgate sugerează că Trump va ocupa funcția de președinte al Consiliului atât timp cât va dori, având puteri considerabile.

Președintele are dreptul exclusiv de a aproba „sigiliul oficial” al consiliului, este „autoritatea finală” în toate disputele și poate exclude membri — inclusiv, în teorie, pe succesorul său în funcția de președinte al SUA — atâta timp cât nu este contestat de o majoritate de două treimi din consiliu.

Următorul președinte ar fi ales de un singur om: Trump.