Cazul crimei din Cenei: Un criminolog român din Marea Britanie vorbește despre „o temă falsă care bagă sub preș adevăratele cauze ale violenței”, după uciderea lui Mario
Violența este „o boală care se ia prin expunere”, crede criminologul Dan Rusu, stabilit în Marea Britanie. El vorbește, în cazul crimei de la Cenei, despre un cumul de factori, precum „cod al străzii” și „apartenență la grup”, în timp ce consideră că scăderea vârstei pentru răspundere penală nu va rezolva astfel de probleme.
- Doi adolescenți de 15 ani au fost arestați preventiv după ce, alături de un minor de 13 ani, care nu poate răspunde penal, au ucis, incendiat și îngropat un băiat de 15 ani. Cazul a stârnit revolte în sate din Timiș și a șocat opinia publică prin violența sa.
- Pentru a înțelege cum poate un copil de 13 ani și un altul de 15 ani să ajungă la această formă de violență, HotNews a discutat cu Dan Rusu, care estre lector în criminologie la Birmingham City University, unde predă din 2016. Anterior, el a făcut masterul în Științe Psihologice la Universitatea din Glasgow.
„Într-un scenariu ideal, acești copii ar fi fost identificați din timp de echipe specializate din comunitate sau școală și integrați”, spune criminologul Dan Rusu, pentru HotNews.
El amintește de programe specifice, precum o evaluare Risc/Nevoi, prin care copii precum cei trei care sunt acuzați de uciderea lui Mario sunt ajutați, înainte să ajungă criminali.
Cum ajung totuși adolescenți să comită acte violente? „De cele mai multe ori au dificultăți la școală, vin din comunități dezavantajate și au internalizat un cod al străzii care încurajează confruntarea și rezolvarea conflictului prin violență”, răspunde criminologul Dan Rusu.
„Codul străzii” pe care îl invocă criminologul este un element important în astfel de acțiuni, pentru că „oferă un sentiment de statut și de identitate”.
El vorbește și despre „un istoric de abuz și neglijare emoțională în copilărie, disfuncții psihologice (precum incapacitate identificare și reglare a propriilor emoții, sau de dezvoltare a empatiei).
„Grupul oferă dezinhibiție”
În cazul crimei de la Cenei, criminologul consideră că a fost și o „pierdere a identității de sine în favoarea grupului”. Conform criminologului, acest grup a oferit „dezinhibiție psihologică”. Într-o stare de „dezindividualizare”, agresorul nu mai acționează conform propriilor valori, ci sub influența colectivului.
„Unii adolescenți tind să fie interesați de imaginea lor publică, de apartenența la grup, de statut și reputație, iar aceste elemente sunt de multe ori mai importante și prezente în mintea lor decât consecințele acțiunilor lor”.
Criminologul român vorbește și despre observațiile făcute de psihiatrul american James Gilligan, care a scris o serie de volume numită „Violență”, în baza observațiilor făcute de el în cei 25 de ani petrecuți în închisorile din Statele Unite.
Gilligan vorbea despre crimă „ca metodă de a înlocui rușinea cu mândria în absența stimei de sine și a resurselor psihologice de a trece peste percepția umilinței”, amintește Rusu.
Explicația lui Gilligan este cu atât mai importantă în discuții despre clasa socială sau invidie, aplicate și în cazul morții lui Mario, consideră criminologul român. Potrivit presei locale, cei trei tineri au spus că erau invidioși pe Mario, deoarece acesta avea trotinetă electrică și ATV.
Violența, „o boală care se ia prin expunere”
Criminologul Dan Rusu susține că violența, despre care spune că ar trebui tratată ca o problemă de sănătate publică, „este o boală care se ia prin expunere”.
„Iar vârsta reprezintă un factor de vulnerabilitate. Se transmite prin învățare socială și prin efectele acesteia asupra creierului și a psihologiei copiilor și adolescenților”, consideră el.
„Odată ce înțelegem asta, suntem obligați să căutăm remedii, tratament și modalități dovedite de prevenție. Mai mult, putem muta problema violenței din curtea instituțiilor de ordine publică într-o curte mai mare, unde ar trebui să încapă sistemul de educație, cel medical, serviciile sociale, psihologice și organizațiile non-guvernamentale”, mai spune el.
Tot el numește și „anticorpi” ce pot fi dezvoltați pentru a înfrânge violența:
- internalizarea unei figuri stabile de atașament
- validarea experiențelor
- dezvoltarea stimei de sine
- consilierea copiilor cu adicții
- intervenții informate de traumă
- sprijin pentru părinți
- abordarea abandonului școlar
Scăderea vârstei pentru răspunderea penală „bagă sub preș adevăratele cauze ale violenței”
Totodată, criminologul spune că dezbaterea despre vârsta necesară pentru răspunderea penală a împărțit societatea în două: cei care caută soluția în justiție și cei care o văd în asistența socială.
Până acum, aproximativ 300.000 de persoane au semnat petiția care vrea să introducă răspunderea penală de la vârsta de 10 ani pentru omor, iar ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că a creat un grup de lucru pentru a se analiza „oportunitatea și necesitatea modificării legislației în privința răspunderii penale a minorilor”.
Criminologul spune însă că cei care propun scăderea vârstei pentru răspunderea penală „consideră că odată ce vor exista pedepse în sens tradițional, oamenii vor răspunde predictibil pe baza principiului de condiționare și rațiune”. Acest lucru însă nu se va întâmpla, crede el. Răspunderea penală nu i-a împiedicat pe adolescenții de 15 ani să fie complici la crimă.
„Pentru mine este o temă falsă care bagă sub preș adevăratele cauze ale violenței”, subliniază Rusu.
Scoția poate să fie un exemplu
Oferă, însă, un exemplu mai bun pentru prevenirea cazurilor de violență în rândul minorilor – programe de mentorat.
În 2006, Glasgow era capitala europeană a omuciderii, iar astăzi Scoția înregistrează cea mai scăzută rată din 1976, spune expertul. „Scoția este o adevărată poveste de succes de la care avem foarte multe de învățat”, adaugă el.
Scoțienii s-au concentrat pe programe de mentorat în școli, educație, au oferit consiliere pentru adicții, asistență socială familiilor, mai ales acolo unde exista violență domestică, în timp ce poliția și-a concentrat resursele în zone cu incidență ridicată a violenței și a pus accent pe prevenție.
INTERVIURILE HotNews.ro