Economia merge înainte, încrederea dă înapoi. Mediul de afaceri intră în 2026 cu prudență, investiții amânate și așteptări mai mari de la stat

Deși mediul de afaceri rămâne activ, există o reticență mai mare în luarea deciziilor investiționale și o nevoie crescută de claritate și stabilitate din partea autorităților, pentru a stimula încrederea și dezvoltarea pe termen lung. Circa 80% dintre managerii români spun că, în următoarele șase luni, contextul legislativ și fiscal va fi mai puțin prietenos pentru afaceri.

Reamintim că indicele Confidex a scăzut de la 51,3 la 47,2, comparativ cu ediția precedentă, semnalând o scădere a încrederii în economia națională la nivelul mediului privat de business.

Această diminuare reflectă o percepție mai prudentă a antreprenorilor și investitorilor, influențată de instabilitatea politică și economică la nivel internațional.

2026 va fi un an în care prudența și adaptarea vor fi două dintre caracteristicile esențiale ale mediului de afaceri din România. Gestionarea riscurilor și menținerea stabilității sunt preocupările de bază pentru companiile românești, spune și economistul șef al BRD, Floian Libocor.

Cum trebuie citită scăderea indicelui

Scăderea indicelui trebuie citită cu precauție, e de părere Libocor. Chiar dacă indică o tendință de încetinire a activității economice, aceasta nu constituie o certitudine a unei contracții economice. Riscul unei recesiuni economice — despre a cărui probabilitate s-a vorbit articulat și argumentat în trecutul recent — există, însă acest lucru nu presupune implicit și materializarea sa cu certitudine, consideră expertul.

Prin urmare, dacă actuala abordare accentuat prudentă a companiilor se va menține, iar măsurile de corecție fiscală vor reuși să refacă și să mențină echilibrul fiscal, evitarea unei recesiuni severe rămâne cel mai probabil scenariu.

Totuși, în cazul apariției unor șocuri externe sau al unei încetiniri accentuate a economiei europene, probabilitatea ca riscul unei recesiuni în 2026 să se materializeze ar putea crește.

Lecții din trecutul recent: paralela cu pandemia

Privind către trecutul recent, ultima provocare majoră pentru economia globală a fost generată de pandemia Covid-19, declanșată în România în februarie 2020, mai precizează Libocor în comentariile sale cu privire la indicele de încredere Confidex. „La fel ca în perioada pandemiei, se observă o prudență crescută din partea antreprenorilor și o concentrare accentuată pe gestionarea riscurilor. Incertitudinea joacă un rol central în ambele situații, iar companiile încearcă să își conserve sau să își sporească flexibilitatea și adaptabilitatea, acordând o atenție mult mai mare controlului costurilor”, spune bancherul.

Diferențe majore în reacția statului

Pe de altă parte, reacția statului este diferită, în linie cu obiectivele — la rândul lor diferite — ale fiecărei crize.

În 2020, sursa crizei a fost una sanitară, iar obiectivul principal al statului a fost susținerea economiei cu orice preț.

În prezent, criza are ca sursă deteriorarea accentuată a bugetului public, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, iar obiectivul este refacerea stabilității fiscale cu orice preț.

Între cele două situații există o relație de cauzalitate, însă nu una exclusivă. La fel cum există similitudini în comportamentul companiilor (precum atitudinea prudentă), cele două momente au și nuanțe specifice distincte.

Similarități și diferențe între 2020 și 2025

O analiză comparativă evidențiază câteva elemente comune și diferențe clare între cele două perioade:

În ambele situații, mediul de afaceri s-a confruntat cu o incertitudine generalizată și a reacționat prin prudență și ajustarea operațiunilor.

Sentimentul pregnant de incertitudine la nivelul pieței a crescut dificultatea planificărilor pe termen lung.

Antreprenorii au devenit mai reticenți la asumarea riscurilor mari, concentrându-se pe consolidarea stabilității.

Companiile au fost nevoite să își ajusteze modelele de business și să acorde o atenție sporită digitalizării, cu obiectivul clar de a-și crește reziliența.

Diferențele apar însă la nivelul naturii crizei și al intervenției statului:

În 2020, mai spune Libocor, criza era de natură sanitară, iar măsurile au vizat protejarea sănătății publice și sprijinirea directă a economiei.

În prezent, cauza se află în sfera incertitudinilor economice (fiscale și inflaționiste) și geopolitice, iar intervențiile statului sunt orientate preponderent către stabilizarea fiscală și combaterea inflației, fără programe ample de sprijin punctual.

Având în vedere lecțiile învățate în perioada pandemiei, este de așteptat ca, în prezent, companiile să fie mai bine pregătite pentru a naviga într-un mediu volatil. Această experiență acumulată le poate permite o adaptare mai rapidă și mai eficientă, cu o atenție sporită asupra fundamentelor economice și a sustenabilității pe termen mediu și lung, conchide economistul șef BRD.