Verdict definitiv al instanței supreme: Fostul primar al Sectorului 1 Daniel Tudorache rămâne cu bijuteriile de 2 milioane de euro despre care DNA acuza că nu pot fi justificate

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins luni definitiv contestația prin care Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a încercat să răstoarne sentința în „Dosarul diamantelor” prin care, fostul primar al Sectorului 1 Daniel Tudorache a fost condamnat cu suspendare dar a rămas cu bijuteriile de 2 milioane de euro. Decizia instanței supreme reconfirmă sentința definitivă pronunțată în acest dosar în urmă cu un an, atunci când ÎCCJ a respins confiscarea extinsă pe motiv că procurorii au cerut-o prea târziu.

Instanța supremă a respins contestația Agenţiei Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate în dosarul fostului primar PSD al Sectorului 1, Daniel Tudorache pe motiv că este nefondată, potrivit minutei publicate pe portalul ICCJ. Decizia este definitivă. 

Contactat de HotNews, fostul edil al Sectorului 1 a precizat că nu știe ce a urmărit ANABI prin acest demers juridic. 

Tudorache, condamnare cu suspendare

ANABI a contestat sentința Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care Daniel Tudorache a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare cu suspendare pentru complicitate la trafic de influență. În același dosar, fostul primar a fost achitat pentru spălare de bani. 

Odată cu pronunțarea sentinței, instanța supremă a menținut decizia instanței de fond prin care s-au ridicat sechestrele asiguratorii asupra banilor și a bijuteriilor ridicate de la Daniel Tudorache și soția acestuia, la rându-i inculpată în dosar. Este vorba de 11.210 euro, 4.235 dolari și 258 de bijuterii şi pietre cu o valoare totală estimată de 9.784.295 lei. 

Când a impus sechestru, DNA a acuzat că soții Tudorache nu pot justifica sumele mari de bani cheltuite în perioada 2008-2019, raportat la veniturile câștigate de aceștia în mod oficial. Judecătorii ICCJ, în schimb, au invocat că procurorii nu au probat că sumele cheltuite pentru cumpărarea unor imobile, bijuterii ori alte bunuri şi servicii provin din infracţiunile de corupţie săvârşite de Tudorache. 

„Deşi instanţa de apel reţine existenţa unei disproporţii între veniturile inculpaţilor şi sumele indicate de acuzare prin analiza tranzacţiilor efectuate de aceştia în perioada de referinţă, Înalta Curte – Completul de 5 judecători constată că în absenţa unor probe administrate în faza de urmărire penală sau în cea a judecăţii din care să rezulte elemente concrete referitoare la comiterea unor infracţiuni predicat, prezumţia de liceitate a obţinerii fondurilor de bani aflate la dispoziţia inculpaţilor nu a fost răsturnată şi nu pot fi reţinute acţiuni care să se circumscrie elementului material specific infracţiunii de spălare a banilor”, se arată în motivarea ICCJ.

Confiscarea extinsă, respinsă

Deși a constatat disproporția dintre veniturile declarate și averea dobândită, ICCJ nu a dispus confiscarea sumelor de bani și a bijuteriilor ridicate de la soții Tudorache, pentru că o astfel de măsură putea fi dispusă doar în cazul în care aceștia ar fi fost condamnat pentru spălare de bani.

În motivarea sentinței definitive, ICCJ arată că procurorii au cerut prea târziu confiscarea extinsă.

„Referitor la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de a se dispune confiscarea extinsă ca urmare a condamnării inculpatului Tudorache Daniel pentru infracţiunea de trafic de influenţă, sub forma participaţiei penale a complicităţii, Înalta Curte – Completul de 5 Judecători o consideră neîntemeiată, deoarece acuzarea nu a solicitat o asemenea măsură prin actul de sesizare, nici pe parcursul cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor în faţa instanţei de fond, ci aceasta a fost formulată, pentru prima dată, prin motivele de apel.

În atare situaţie, având în vedere faptul că măsura menţionată constituie prin prisma criteriilor ce se desprind din jurisprudenţa CtEDO o „pedeapsă”, în cauză nu poate fi dispusă masura de siguranţă a confiscării extinse prevăzută de art. 112¹ din C. pen., în raport cu soluţia de condamnare a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de influenţă prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât s-ar încălca principiul dublului grad de jurisdicţie”, a explicat completul de 5 judecători al ICCJ în motivarea sentinței definitive.

Acuzațiile DNA

În noiembrie 2020, Direcţia Naţională Anticorupţie anunța că fostul primar PSD al Sectorului 1 Daniel Tudorache este cercetat penal de procurorii DNA pentru trafic de influență și spălare a banilor, procurorii stabilind ca acesta să plătească o cauțiune de 1 milion de euro.

Conform DNA, în perioada 2008-2018, Daniel Tudorache ar fi beneficiat de sume de bani disproporționat de mari comparativ cu veniturile sale și ar fi apelat la soția și menajera sa pentru a ascunde banii obținuți ilicit. Astfel, au fost deschise conturi pe numele acestora, au fost cumpărate pe numele fostei soții imobile în valoare de 305.000 euro și 470.000 lei, precum și bijuterii de sute de mii de euro, între care un diamant de 190.000 de euro.

Daniel Tudorache a calificat acest dosar drept un „abuz” al DNA. Fostul edil a încercat să scape de condamnarea pentru complicitate la abuz în serviciu, într-o cale extraordinară de atac. Instanța Supremă i-a respins luna trecută recursul în casație.

Agenţia Naţională de Integritate a verificat averea soților Tudorache însă în 2023 a clasat cazul. “Au verificat averea şi au văzut clar că nu am nicio problemă, că sunt în regulă”, declara atunci Daniel Tudorache.