Semnal de alarmă al JP Morgan: România se împrumută cu sume record. În 2024, a împrumutat mai mult decât Arabia Saudită, care este campioană

Dependența României de banii împrumutați de pe piețele externe este extrem de ridicată, a atras atenția Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan.

Arabia Saudită împrumută de pe piețele externe sume foarte mari, însă în 2024 a fost depășită de România la acest capitol, a spus economistul JP Morgan.

„Nu a mai împrumutat nimeni așa o sumă”

„Am să vă dau niște cifre, deși n-aș fi vrut s-o fac. Vorbind despre dependența de piața externă, România s-a împrumutat în 2024 circa 19 miliarde de euro. Este practic cel mai mare împrumut din toate țările emergente – nu a mai împrumutat nimeni așa o sumă. În 2025, România a împrumutat 18 miliarde de euro, cu mult peste Polonia sau Turcia. În 2024, ne-am împrumutat mai mult decât Arabia Saudită, care se împrumută cu sume foarte mari”, a explicat Chidesciuc.

El este de părere că România are clar o problemă cu deficitul fiscal, care a antrenat și deficitul de cont curent. „Prin urmare, trebuie rezolvată această problemă fiscală. Guvernul se mișcă în această direcție, dar e nevoie de mai mult”, consideră bancherul de la JP Morgan. 

Reprezentantul JP Morgan a făcut aceste declarații la ediția din 2026 a CFA Forecast Dinner, eveniment care marchează 20 de ani de la lansarea în România și 25 de ani de activitate a Asociației CFA România,  organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, având ca temă „Direcția strategică a României pentru următorii 10 ani”.

„România se apropie de un prag sensibil”

Nicolaie Alexandru-Chidesciuc nu este singurul economist care a avertizat asupra datoriei publice a României.

Economistul șef al ING România, Valentin Tătaru, spune, într-o analiză transmisă HotNews, că România se apropie de un prag sensibil: în 2026, datoria publică va depăși 60% din PIB. Asta înseamnă, pe scurt, că statul a ajuns să se împrumute prea mult raportat la cât produce economia, explică el. Din acest moment, nu mai există spațiu de amânare: bugetul trebuie pus „pe dietă”, iar disciplina fiscală devine esențială.

Pentru investitori și agențiile de rating, problema României nu mai este „cât de repede prinde din urmă Vestul”, ci dacă reușește să-și repare finanțele. Cu venituri bugetare slabe, cheltuieli rigide și nevoi mari de împrumut, riscul principal al României este lipsa de rigoare fiscală, se arată în opinia economistului-șef ING România.

De ce 2026 este un an-cheie

Valentin Tătaru spune că intrarea în 2026 marchează o schimbare importantă: datoria publică nu mai crește „din inerție”, ci intră într-o zonă în care fiecare decizie bugetară contează. 

Măsurile luate în 2025 – creșteri de taxe, limite de cheltuieli – nu au fost opționale. Au fost necesare matematic, consideră Tătaru. Fără ele, datoria României ar fi scăpat rapid de sub control.

Ani la rând, România a beneficiat de un avantaj: economia creștea mai repede decât costul împrumuturilor. Astfel, statul putea avea deficite fără ca datoria să explodeze.

Acest echilibru s-a rupt însă după pandemie. Deficitele foarte mari (peste 9% din PIB în 2024) și dobânzile ridicate au schimbat complet situația.

Agențiile de rating – scrie economistul șef al ING Bank –  văd acum două mari vulnerabilități:

• Cheltuieli greu de redus
  Datoria a crescut în principal din salarii, pensii și ajutoare sociale, nu din investiții care să aducă venituri în viitor. Cu alte cuvinte, statul s-a împrumutat pentru consum, nu pentru dezvoltare.
• Venituri bugetare foarte mici
  România colectează puține taxe comparativ cu alte țări din UE. Chiar dacă datoria pare „rezonabilă” raportată la PIB, raportată la veniturile reale ale statului ea devine mult mai greu de susținut.

„Din acest motiv, datoria nu mai poate fi ignorată. Trecerea peste 60% din PIB înseamnă supraveghere mai strictă și mult mai puțină libertate de reacție la șocuri”, afirmă oficialul ING.

Ce urmează pentru ratingul României

O îmbunătățire a ratingului este puțin probabilă în următorii ani. Obiectivul real este evitarea retrogradării la „junk”.

Agențiile de rating vor urmări un singur lucru: dacă reducerea deficitului este serioasă și stabilă, indiferent de ciclurile electorale, scrie Tătaru în analiza sa. Costurile cu dobânzile vor depăși 3% din PIB, ceea ce va limita drastic libertatea oricărui guvern viitor.

România a trecut de la o poveste despre „recuperarea decalajelor” la una despre repararea finanțelor publice. Depășirea pragului de 60% din PIB a forțat decizii dificile, dar inevitabile.

Pentru investitori, totul se reduce acum la o întrebare simplă: va continua statul disciplina bugetară sau va ceda tentațiilor pe termen scurt? De acest răspuns depinde costul datoriilor, ratingul de țară și stabilitatea economică în anii următori, arată analiza ING Bank.