Raportul Inspecției Judiciare privind documentarul Recorder: prescrierea dosarelor de la CAB, „coincidență temporală”

Inspecţia Judiciară nu a găsit nicio neregulă la Curtea de Apel Bucureşti, în urma unui control efectuat la această instanţă după dezvăluirile Recorder, catalogând prescrierea dosarelor ca „o coincidenţă temporală”, informează Agerpres. Ancheta Recorder „Justiție capturată” prezenta cum se prelungesc mari dosare de corupție, astfel încât acuzații să scape de condamnare prin prescrierea faptelor.

„Din perspectiva activităţii Inspecţiei Judiciare, atât în materia răspunderii disciplinare, cât şi în cea a controalelor tematice, au fost identificate situaţii în care noţiunea de independenţă a magistratului este interpretată extensiv, dincolo de sfera pentru care este consacrată de Constituţie şi de lege. Această tendinţă, care apare şi în dezbaterea publică recentă, conduce la confuzii între independenţa funcţiei jurisdicţionale şi raporturile administrative inerente funcţionării instanţelor. Independenţa judecătorului reprezintă o garanţie a justiţiabililor, nu un atribut discreţionar al magistratului. Ea se exercită în cadrul legii şi al instituţiei în care judecătorul funcţionează”, se menţionează într-un raport al Inspecţiei Judiciare.

IJ: „Independența justiției nu se reduce la autonomia fiecărui judecător”

Potrivit IJ, materialul publicat de Recorder prezintă, în mod predominant, perspective individuale ale unor magistraţi, raportate la experienţe personale sau la activitatea de execuţie.

„Această abordare, de tip inductiv, porneşte de la câteva situaţii punctuale şi le transformă în argumente pentru existenţa unei probleme generalizate, de sistem, fără a analiza cadrul normativ, instituţional şi managerial în care respectivele situaţii s-au produs. În mod constant, materialul de presă omite faptul că independenţa justiţiei nu se reduce la autonomia fiecărui judecător în parte, ci presupune existenţa unui cadru organizat, previzibil şi funcţional, în care activitatea de judecată să poată fi desfăşurată eficient. În absenţa acestui cadru, independenţa individuală riscă să fie transformată într-o formă de arbitrariu, incompatibilă cu ideea de justiţie ca serviciu public”, se spune în raportul Inspecției Judiciare, referindu-se la modificările din completurile de judecată.

IJ susține că schimbările de complet la Curtea de Apel București au fost strict decizii administrative pentru buna funcționare a instanței.

„Se ignoră, de asemenea, realitatea obiectivă potrivit căreia un judecător sau un complet de judecată soluţionează un volum semnificativ de cauze, iar măsurile organizatorice nu sunt adoptate în considerarea unui dosar anume. Schimbările de complet, repartizările sau reconfigurările structurale nu sunt ‘decizii cu dedicaţie’, ci instrumente administrative necesare funcţionării instanţei. Prezentarea lor ca atare, fără această contextualizare, alimentează percepţia falsă a unei intervenţii asupra actului de judecată”, justifică Inspecţia Judiciară mutările repetate.

„O interpretare simplificată și incompletă”

În plus, în raport se notează că materialul de presă tinde să asocieze exerciţiul atribuţiilor manageriale ale conducerii instanţelor cu ideea de presiune asupra judecătorilor, ignorând faptul că justiţia nu poate funcţiona în lipsa unei organizări coerente, independenţa judecătorului nefiind incompatibilă cu respectarea regulilor de funcţionare şi a ierarhiei administrative.

„Contextul obiectiv al funcţionării instanţelor – subfinanţarea cronică, lipsa infrastructurii adecvate, deficitul de personal auxiliar şi fluctuaţia resurselor umane – este, de asemenea, absent din analiza propusă de ‘Recorder’. Omiterea acestor elemente conduce la o interpretare simplificată şi incompletă a deciziilor administrative criticate”, susține Inspecţia Judiciară, care adaugă că, în lipsa unei înţelegeri aprofundate a mecanismelor juridice incidente şi a contextului temporal al acestor cauze, soluţiile pronunţate au fost prezentate, uneori, ca rezultat al unor intervenţii exterioare sau al unor decizii administrative, „fără a se face distincţia necesară între cauzalitatea juridică şi coincidenţa temporală”.

Astfel, ar fi fost extrapolată mobilitatea judecătorilor și măsurile de organizare a instanțelor ca un semn al unor „practici ilegitime”. Inspecția Judiciară susține că ancheta Recorder este „o interpretare parţială şi inductivă a unor situaţii punctuale, desprinse de contextul normativ şi instituţional, această abordare riscând să transforme mecanisme legitime de organizare şi management în surse artificiale de suspiciune”.

Inspecţia Judiciară consideră că schimbările repetate ale completurilor în unele dosare cu impact mediatic, cum sunt şi cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci, Puiu Popoviciu, Nicolae Bădălău, prin detaşări, delegări, mutări la alte instanţe, nu le afectează independenţa, ci ţin de „reguli de organizare şi management”.

Ancheta Recorder despre prescrierea dosarelor de mare corupție

Citește și

Judecătorul Laurențiu Beșu, despre efectele investigației Recorder: „În sistem nu s-a întâmplat nimic” / „Singura reacție concretă a fost să ne atace pe noi”

Judecătoarea „M-a sunat Lia” se pensionează. Ionela Tudor de la Curtea de Apel București are 51 de ani

Recorder a difuzat pe 9 decembrie o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele centralizării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”. În documentarul Recorder, au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi si Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat.

• Claudiu Sandu, reprezentat al procurorilor în CSM, a spus că s-a ajuns ca interpretarea exagerat formală a legii să ducă la anularea probelor din dosar „pentru orice”, pentru ceea ce el a metaforizat ca fiind „o virgulă”. „Am ajuns să reinventăm Dreptul” a spus Sandu, care a afirmat că „eu nu-mi aduc aminte de o mare sentință de vinovăție în ultima vreme”. Masacrarea ideii de justiție, a spus Sandu, îi demobilizează pe magistrați și îi dezarmează pe cetățeni.
• Laurențiu Beșu, judecător, a spus că magistrații care pronunță sentințe „care să convină conducerilor instanțelor” fac un mare rău „miilor de magistrați onești, care alcătuiesc majoritatea”.
• Judecătoarea Andrea Chiș, care a fost și ea în CSM, a povestit cum a formulat cereri pentru a înțelege de ce chiar CSM a cerut schimbarea completelor „de penaliști”, adică judecători „care avea cazuri de judecat”. Respectivele cazuri s-au reluat în noua componență a instanțelor, unele prescriindu-se din cauza întârzierii corelată chiar cu deciziile CSM!

Investigația Recorder a evidențiat dosare concrete în care inculpați conectați politic sau foarte puternici pe planul afacerilor, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de procese întinse până la prescriere. Prelungirea proceselor s-a realizat prin schimbarea completurilor de judecată de către conducerea instanțelor, inclusiv schimbarea în momentul în care urma să se pronunțe sentința.