Surprizele primei zile ale Conferinței de securitate de la Munchen. SUA susțin că salvează lumea „de pe marginea prăpastiei”, Franța și Germania au făcut front comun
Conferința de securitate de la Munchen, cea mai importantă reuniune anuală internațională pe probleme de securitate, s-a deschis vineri sub umbra tensiunilor dintre SUA și Europa. Iar amenințarea reprezentată de președintele american Donald Trump pentru alianțele și normele internaționale de lungă durată a fost menționată în discursurile liderilor europeni care au luat cuvântul în prima zi a evenimentului.
Washingtonul a trimis la Munich Security Conference (MSC), care va ține până duminică, o amplă delegație de congresmeni, condusă de secretarul de stat Marco Rubio. De altfel, toată lumea așteaptă cu interes discursul lui Rubio de sâmbătă, după ce anul trecut vicepreședintele JD Vance a provocat consternare cu un discurs în care a atacat virulent democrațiile liberale europene.
Ambasador american, confruntare cu șefa diplomației europene
Dacă a existat un moment în prima zi care a surprins esența Conferinței de securitate de la Munchen din acest an, acesta a venit din partea lui Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, notează Bloomberg. Publicația americană notează că, în cadrul unei mese rotunde vineri, Waltz a intrat într-un schimb aprins de replici cu principalul emisar pentru politică externă al Uniunii Europene, Kaja Kallas, unul dintre numeroșii oficiali care au abordat tema principală a reuniunii: aceea că Donald Trump demontează ordinea globală care a prevalat după al Doilea Război Mondial.
Lumea, a spus Waltz, nu se află pe marginea prăpastiei, ci dimpotrivă. Și totul se datorează primului an fulminant al lui Trump în cel de-al doilea mandat de președinte al SUA.
„Readucem lumea din pragul prăpastiei – acolo unde se afla acum 18 luni”, a susținut ambasadorul american. Apoi a enumerat ceea ce consideră a fi unele dintre realizările cheie ale președintelui Trump: contribuția la încetarea luptelor din Gaza, eforturile de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei și intervenția militară pentru înlăturarea lui Nicolas Maduro din Venezuela.
A fost o replică ce evidențiază viziunile radical diferite asupra lumii de o parte și de alta a Atlanticului. Iar acestea au fost clar expuse la conferința din acest an, unde lideri politici și șefi din domeniul securității și apărării încearcă să se adapteze unui moment în care, potrivit organizatorilor, ordinea globală „a intrat într-o perioadă de politică de tip buldozer”.
În practică, asta înseamnă să se lupte cu o Rusie agresivă, cu ambiția Chinei de a deveni superputere și cu o administrație americană care tratează aliații și adversarii în același mod. Guvernele europene, în special, deliberează cât de mult sunt dispuse să se distanțeze de un președinte american care a tensionat relațiile reciproce până aproape de punctul de rupere.
Macron vrea ca Europa să devină „putere geopolitică”
„Europa trebuie să învețe să devină o putere geopolitică”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-un discurs susținut în cursul serii, care s-a axat pe punctele forte ale bătrânului continent – în sprijinirea Ucrainei, în opoziția față de Rusia – și care trebuie să-și asigure un rol în determinarea arhitecturii de securitate postbelice. „Această Europă va fi un aliat și un partener bun pentru Statele Unite ale Americii”, a spus el.
A fost o intervenție vizibil optimistă – susținută în limba engleză – a liderului francez, care s-a abătut de la mesajul său pozitiv pentru a critica atacul vicepreședintelui american JD Vance la adresa libertății de exprimare în Europa, care a șocat participanții la conferința de anul trecut. Ar fi „o nebunie” să nu reglementezi rețelele sociale în numele libertății de exprimare, a afirmat el, iar Europa trebuie să „protejeze integritatea democrațiilor noastre”.
Viziunea lui Merz
Mesajul „de speranță și impulsionare” al lui Macron a venit după o evaluare mult mai sobră făcută cu câteva ore înainte de cancelarul german Friedrich Merz, care a vorbit despre necesitatea „recunoașterii noii realități”. Discursul său din deschiderea conferinței a fost un îndemn la mobilizare pentru o Europă consolidată, cu Germania în centrul ei.
Merz vede Berlinul asumându-și poziția de forță politică și militară incontestabilă a Uniunii Europene, precum și de cea mai mare economie a acesteia.
Cu cheltuieli guvernamentale de sute de miliarde de euro pentru apărare, Merz a semnalat intenția Germaniei de a avea cea mai puternică armată convențională din Europa. Și a mai spus că a discutat cu Macron despre descurajarea nucleară europeană, inclusiv despre posibilitatea extinderii umbrelei nucleare a Franței la nivelul întregului continent. Deși țara își consolidează poziția, Merz a ținut să sublinieze că dorește să acționeze în deplină coordonare cu aliații Germaniei.
„Nu vom acționa niciodată singuri”, a afirmat el.
La fel ca Macron, Merz și-a presărat discursul cu fraze ce nu puteau fi interpretate altfel decât ca critici la adresa administrației Trump, pledând pentru „o ordine politică în care să ne putem baza pe acordurile încheiate” – spre deosebire de încercările lui Trump de a revizui acorduri precum USMCA (SUA-Mexic-Canada), de exemplu.
Dar cancelarul – un produs al Germaniei de Vest postbelice, unde prezența trupelor americane a reprezentat bastionul împotriva blocului sovietic – a pledat, de asemenea, pentru o relație transatlantică nouă și „mai sănătoasă”, trecând la limba engleză pentru a face un apel către delegația americană cu privire la valoarea NATO pentru toți membrii săi, inclusiv America.
„Cine ești tu să-mi dai lecții?”
Conferința de Securitate de la Munchen nu este doar un forum de discuții, ci și o oportunitate pentru diplomație într-un cadru informal. Astfel, au avut loc întâlniri cu ușile închise cu privire la Ucraina, apărare, discuții paralele doar între europeni, precum și o serie de întrevederi tete-a-tete cu secretarul de stat american Marco Rubio, care conduce delegația SUA.
Iar semnele tensiunilor de fond au ieșit ocazional la iveală.
În timpul unei dezbateri despre Rusia, Michael Gahler, membru german al Parlamentului European, i-a întrebat pe doi senatori americani, republicanul Lindsey Graham și democratul Richard Blumenthal, dacă îl pot asigura că Trump va sprijini proiectul lor de lege ce prevede impunerea unor tarife de până la 500% țărilor care fac afaceri cu Moscova.
Răspunsul a fost rapid și tăios.
„Parlamentul European a eșuat lamentabil în a descuraja agresiunea”, a replicat Graham. „Cine ești tu să-mi dai lecții?”
„Cine se bucură de situație?”
Dacă provocările lui Trump la adresa ordinii internaționale este proverbialul elefant din cameră la Munchen, natura globală a turbulențelor la care asistăm a fost evidențiată de ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi.
Prim-ministra Sanae Takaichi tocmai a câștigat alegerile cu o majoritate zdrobitoare pe fondul tensiunilor cu China vecină legate de Taiwan. Deși a punctat că Tokyo este „întotdeauna deschis” la dialog cu Beijingul, Koizumi a susținut că regiunile Indo-Pacific și Euro-Atlantic nu sunt arene separate, ci indivizibile. El i-a menționat în acest sens pe cei peste 100.000 de soldați nord-coreeni care au fost trimiși pe câmpurile de luptă din Ucraina în serviciul Rusiei, „învățând un nou mod de a lupta”.
„Din punctul de vedere al Japoniei, dacă există tensiuni între SUA, Europa și NATO, cine ar fi mulțumit de această situație?”, a întrebat el. „Ar trebui să ne gândim la acest lucru”.
Sanae Takaichi urmează să viziteze Washingtonul în martie pentru a se întâlni cu Donald Trump, înaintea unei deplasări planificate a președintelui american în China în luna următoare, pentru o întâlnire față în față cu Xi Jinping.
Aflat la Munchen, guvernatorul statului California, Gavin Newsom, a declarat că Xi „probabil a aplaudat” decizia luată joi de Trump de a anula o constatare științifică majoră care stabilea că gazele cu efect de seră reprezintă o amenințare pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. Pentru că asta va contribui la consolidarea avantajului Chinei în domeniul energiei curate, în timp ce administrația Trump mizează tot mai mult pe combustibilii fosili.
„Ce a făcut Trump ieri a fost să facă China din nou măreață”, a spus Newsom. Renunțarea la așa-numita „constatare de pericol” cedează inovarea, puterea economică și influența Chinei, a arătat el. „Este uluitor”.
INTERVIURILE HotNews.ro