Prima decizie a BNR după intrarea României în recesiune: menține dobânda cheie. Avertismentele boardului Băncii centrale
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale s-a întrunit marți și a decis ca dobânda cheie să rămână nemodificată, la 6,50% pe an, în contextul unei inflații în continuare ridicate. Inflația își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, avertizează Banca Centrală
- Dobânda cheie sau dobânda de politică monetară este principalul instrument prin care Banca centrală controlează inflația. O dobândă mai mare scumpește creditele, descurajând consumul pentru a reduce inflația, iar o dobândă mai mică ieftinește creditele și încurajează consumul.
Este prima decizie a BNR după intrarea economiei în recesiune tehnică, care vine și pe fondul unei inflații ridicate, care complică lucrurile. Acest nivel al dobânzii cheie este menținut din luna august 2025.
În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal, la 9,62%, admite BNR în comunicatul transmis marți, în condițiile în care scăderile de pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de creșterile prețurilor administrate și a prețurilor LFO (legume-fructe-ouă).
Pe ansamblul anului 2025, economia și-a încetinit astfel creșterea la 0,6 la sută, de la 0,9 la sută în 2024, mai arată Banca Națională.
În ultimele luni din 2025, economia a avut evoluții amestecate: consumul a slăbit (vânzările cu amănuntul au scăzut mai mult), iar industria a intrat ușor pe minus, după o mică revenire. Construcțiile au rămas pe creștere, dar mult mai lente, mai avertizează CA al BNR.
Pe piața muncii, numărul de salariați a continuat să scadă, iar șomajul e la 6%. Salariile au continuat să crească, însă mai încet, în timp ce costurile cu forța de muncă în industrie s-au intensificat, iar sondajele din ianuarie 2026 arată o răcire a intențiilor de angajare, arată datele Băncii Centrale.
În piețe, dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut, pe fondul unei percepții mai bune a riscului. Leul a fost volatil în ianuarie, iar creditarea a încetinit: împrumuturile în lei au slăbit, iar ponderea creditului în lei a scăzut ușor.
Avertismentele BNR privind incertitudinile și riscurile
Potrivit prognozei Băncii Naționale, rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
„Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.
Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv”, mai spune Banca Națională.
În opinia Băncii centrale, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.
„În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, mai cu seamă a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”, mai spune BNR.
România, în recesiune tehnică
Economia românească a înregistrat o contracție în ultimul trimestru din 2025 (cu 1,9% față de trimestrul anterior), după ce și în toamnă economia scăzuse față de vara anului trecut. Tehnic, România este în recesiune deși pe ansamblul întregului an a avut o creștere de 0,6%, potrivit anunțului făcut vineri de Statistică.
Imediat după anunțul Institutului Național de Statistică privind intrarea în recesiune, economiștii au „rescris” posibilele performanțe ale economiei în 2026 cu cifre mai mici. Pe baza datelor INS, BCR și ING au revizuit în scădere previziunea de creștere a PIB-ului la 1,0% în acest an.
În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a fost 9,62%, față de 9,69 în decembrie 2025, a anunțat luni Institutul Național de Statistică.
La alimente, cele mai mari majorări de preţuri au fost în acest interval la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 24,66%. În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în ianuarie 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat în cazul biletelor CFR, acestea majorându-se cu 24,40%, urmate de cele de igienă și cosmetică, cu 17,75% și cele ale altor servicii cu caracter industrial cu 16,84%. Alte creșteri însemnate în această categorie, pe parcursul unui an, s-au înregistrat la serviciile de reparații auto, 14,67%
Chiriile au crescut în ultimul an cu 8,27%. În același timp, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 13,16%, transportul urban și-a majorat tariful cu 11,23%, iar cel interurban rutier cu 8,28%. Singura scădere de preț în această categorie a fost înregistrată în cazul tarifelor serviciilor poștale, care s-au diminuat față de anul anterior la perioadă cu 3,44%.
Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din ianuarie continuă să se mențină cele ale tarifului energiei electrice, care s-a majorat cu 59,33%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice.
Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică (15,61%), la cărți, ziare, reviste (10,10%), detergenți (9,10%), tutun și țigări (7,25%).
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
INTERVIURILE HotNews.ro