Cele cinci țări europene urmează să anunțe un plan de investiții în sisteme aeriene fără pilot, ca parte a eforturilor mai ample de stimulare a industriei de apărare în contextul invaziei Rusiei în Ucraina și al îngrijorărilor cu privire la angajamentul SUA față de NATO, informează Reuters.
Potrivit unui document consultat de Reuters și unei surse din cadrul Ministerului Apărării din Polonia, cele cinci țări intenționează să coopereze în dezvoltarea de drone autonome.
Războiul din Ucraina a demonstrat că dronele interceptor autonome pot constitui o alternativă eficientă la rachetele costisitoare de apărare aeriană, iar aliații europeni ai Kievului sunt dornici să învețe din experiența acestuia.
Grupul european al celor cinci miniștri ai apărării, care se întâlnește vineri la Cracovia, reunește țările cu cele mai mari cheltuieli militare de pe continent: Franța, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie.
Cele cinci mari puteri militare se întâlnesc în contextul în care liderii europeni depun eforturi pentru a spori capacitățile de apărare, pe fondul îndoielilor tot mai mari ale Europei cu privire la angajamentul Washingtonului de a proteja continentul prin intermediul Alianței.
Colaborare ale celor cinci granzi cu UE și NATO
Declarația văzută de Reuters, care poate suferi încă modificări, afirmă că miniștrii „susțin o creștere reală a capacității de producție a bazei industriale europene de apărare” și „salută angajamentul UE de a oferi statelor membre o flexibilitate fiscală sporită pentru cheltuielile de apărare și de a crea instrumente de creditare”.
Cu toate acestea, se menționează că rolul UE este de a sprijini capacitățile de apărare care rămân la nivel național.
Miniștrii celor cinci țări se angajează, de asemenea, să colaboreze în cadrul NATO și al UE pentru a contracara amenințările hibride din partea Rusiei și să continue să sprijine Ucraina și eforturile de a găsi pacea, se arată în declarație.
În aceasta se mai precizează că obiectivul este „de a spori cooperarea noastră în ceea ce privește dezvoltarea și achiziționarea de efectori cu cost redus și platforme autonome pentru a obține efecte militare”.
În terminologia militară, „efectorii” sunt componentele unui sistem care produc un efect fizic, în timp ce „platformele autonome” sunt sisteme fără pilot capabile să ia decizii în mod independent.
Planul european pentru un avion de vânătoare al viitorului se prăbușește
În același timp cu mișcările marilor forțe europene, The Guardian scrie că planul Franței și Germaniei de a construi un avion de vânătoare al viitorului, prevăzut să fie însoțit de un roi de drone și de un ecosistem digital de luptă, se prăbușește într-un moment crucial pentru Europa.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat săptămâna aceasta că programul în valoare de 100 de miliarde de euro nu mai este viabil pentru el, insistând că decizia are la bază motive tehnice, nu politice. Franța are nevoie de un avion care să poată transporta arme nucleare și să decoleze de pe portavioane, în timp ce Germania nu are această nevoie. Totuși, problemele proiectului sunt mult mai vechi, notează The Guardian.
Cunoscut sub numele de Future Combat Air System (FCAS), programul a fost anunțat în 2017 de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german de atunci, Angela Merkel, Spania alăturându-se în 2019.
Proiectul era menit să înlocuiască avioanele de vânătoare existente ale Franței și Germaniei până în 2040, fiind echipat cu capacități de camuflaj și însoțit de drone care să cerceteze terenul sau să atragă focul inamic, toate împărtășind date în timp real.
Europa dispune deja de trei avioane de vânătoare concurente — Eurofighter Typhoon, Rafale și Gripen — iar prăbușirea FCAS ar putea accentua această fragmentare, scrie publicația britanică. În timp ce directorii Airbus au avertizat constant asupra necesității consolidării proiectelor pe continent, eșecul programului franco-german ar lăsa loc altor inițiative, precum proiectul britanico-italiano-japonez Tempest sau succesorul modelului suedez Gripen.
UE vrea să înceapă cât de curând posibil negocierile de aderare cu Ucraina
Uniunea Europeană vrea să înceapă „cât de curând posibil” negocierile privind aderarea Ucrainei, a afirmat joi președintele Consiliului European, Antonio Costa, fără a se angaja totuși asupra unei date, relatează AFP și Agerpres.
Planul american pentru a pune capăt războiul din Ucraina prevede o intrare a Kievului în UE din ianuarie 2027, un calendar considerat în general nerealist de către experți.
„Noi dorim să putem deschide oficial negocierile imediat ce va fi posibil și să progresăm în procesul de extindere”, a declarat Costa în cadrul unei conferințe de presă de la Oslo, unde se afla în vizită.
„Nu pot spune dacă va fi în 2027, nici chiar în 2026 sau mai târziu, dar important este să nu se piardă elanul”, a adăugat el.