Cu cât s-ar putea scumpi mâncarea în România din cauza războiului din Iran

Majorarea prețului combustibililor și transportului, pe fondul războiului din Iran, va atrage unele scumpiri la alimente, dar nu o „explozie a prețurilor tuturor alimentelor”. În acest moment, nu există niciun motiv pentru ca o familie să intre în panică.

Ce schimbă războiul din Iran

Conflictul a împins deja prețurile la petrol la peste 100 de dolari barilul, iar cele mai recente analize vorbesc despre un preț de 150 de dolari/baril dacă se prelungește conflictul.

Pentru economiile dependente de importuri, cum e România, prețurile mai mari la petrol și gaze înseamnă combustibil, transport, îngrășăminte și energie mai scumpe, ceea ce alimentează lent inflația pentru multe bunuri, inclusiv pentru alimente.

O creștere cu 10% a prețului petrolului ar adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la inflația anuală, ceea ce ar putea obliga economiștii să revizuiască prognozele actuale, spune și viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

Paradoxal, bugetul de stat ar putea beneficia de conflictul din Orientul Mijlociu, spune și economistul-șef al Confederației Concordia, Iulian Lolea. „Statul deține companii din energie de la care va încasa dividende mai mari, iar accizele – aplicate procentual – vor genera venituri sporite. Cei care vor suferi cel mai mult, în schimb, sunt transportatorii, industria chimică și sectorul HoReCa”, consideră el.

Acest text este un fragment din newsletterul „Economix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineață. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Situația României

România are încă o inflație generală ridicată (în jur de 9-10% de la an la an la începutul anului 2026), care începuse lent să scadă. Atenție, scăderea inflației nu înseamnă scăderea prețurilor, ci doar o creștere mai lentă a lor.

Prețurile alimentelor creșteau deja cu aproximativ 7-8% anual chiar și înainte de acest ultim șoc, iar analiștii estimează că o creștere de 10% a prețului petrolului adaugă aproximativ 0,3 puncte procentuale la inflația României, făcând-o una dintre cele mai sensibile economii din regiune.

Prima verigă este evidentă: combustibilul. Benzina și motorina sunt produsele care reacționează cel mai rapid la șocurile petroliere. O scumpire de 10% a petrolului se traduce în aproximativ 4–5% creștere a prețului carburanților în câteva luni, potrivit unui raport al Erste Bank. De aici începe efectul de domino.

Transportul devine mai scump. Camioanele care aduc alimente în supermarketuri plătesc mai mult pentru motorină. Curierii care livrează colete online plătesc mai mult pentru fiecare kilometru parcurs. Companiile de logistică își ajustează tarifele.

În câteva luni, aceste costuri ajung în prețurile produselor.

Vor crește „toate prețurile alimentelor”?

Ar trebui să te aștepți la prețuri mai mari în următoarele luni pentru bunurile dependente de transport și energie (alimente importate, legume de seră, produse procesate) și pentru servicii în general.

Efectul direct reflectă impactul prețurilor petrolului asupra prețurilor energiei de consum, care este de obicei mare și proporțional cu ponderea energiei în coșul de bunuri de consum. În România, produsele energetice reprezintă o pondere considerabilă din coșul bunurilor de consum (16,3%), din care aproape o treime este alcătuită din combustibili pentru transport (benzină și motorină). Conform rezultatelor Erste, o creștere de 10% a prețului petrolului ar putea duce la o creștere de 2,4% a prețurilor benzinei și motorinei în prima lună și la o creștere de 4,8% într-un trimestru.

Pe de altă parte, efectele indirecte se referă la modificările prețurilor de consum care apar ca urmare a impactului prețurilor petrolului asupra costurilor de producție, logistică și distribuție. Cu alte cuvinte, o modificare a prețului petrolului poate afecta prețurile de consum ale bunurilor și serviciilor non-energetice care sunt mai intensive în utilizarea petrolului, cum ar fi bunurile chimice și serviciile de transport, arată raportul citat.

Ar trebui să îți faci aprovizionarea?

Precauțiile rezonabile au sens, cumpărăturile panicate nu.

Este rațional să păstrezi un stoc tampon mic de produse esențiale neperisabile pe care le utilizezi efectiv (paste, orez, conserve, detergent, produse de igienă) timp de 2-4 săptămâni, mai ales dacă găsești prețuri decente acum.

Evită stocarea excesivă a alimentelor proaspete și evită să te îndatorezi sau să îți epuizezi economiile doar pentru a „învinge” orice posibilă creștere viitoare a prețurilor; câștigul probabil este mic în comparație cu stresul și riscul.

Dacă ești îngrijorat, o strategie mai eficientă este să urmărești prețurile din supermarketuri, să cumperi la promoții (și numai pentru produsele pe care le consumi în mod regulat) și să reduci cheltuielile neesențiale pentru a face loc în buget pentru facturi mai mari la utilități și combustibil.

Alte rubrici din newsletter:

• Care e pragul psihologic al prețului benzinei de la care ai renunța la mașină?

• Țările cu cei mai bătrâni locuitori

• Este mai bine să plătesc anticipat creditul ipotecar?

• Recomandare de carte: „O lume de vânzare. Despre bani, putere și traderii resurselor planetare”, de Javier Blas și Jack Farchy

• Țările cu cea mai mare utilizare ChatGPT raportată la populație