O soluție ca avioanele F-16 românești să doboare eficient dronele ieftine. Belgia testează un nou tip de rachetă pe același model de avion
Belgia testează pe avioanele sale F-16 un nou tip de rachete ghidate prin laser de producție proprie pentru a neutraliza amenințările dronelor low-cost.
Forțele Aeriene Belgiene au început o campanie de teste pentru integrarea rachetelor ghidate prin laser FZ275 LGR pe avioanele de vânătoare F-16AM, o mișcare strategică menită să ofere o soluție eficientă și, mai ales, ieftină împotriva dronelor de atac, scrie publicația de profil The Aviationist.
Decizia vine în contextul în care conflictele recente au demonstrat că utilizarea rachetelor antiaeriene de milioane de euro pentru a doborî drone de câteva mii de dolari este nesustenabilă din punct de vedere economic.
O soluție europeană pentru o problemă globală: FZ275 LGR
Sistemul testat, FZ275 Laser-Guided Rocket (LGR), este dezvoltat de compania Thales Belgium (fosta divizie Forges de Zeebrugge) și reprezintă o variantă europeană a sistemului american APKWS II.
Este vorba despre proiectile nedirijate convenționale de tip Hydra de 70 mm, în producție încă din anii ’70, și care sunt transformate în arme de precizie prin adăugarea unui căutător laser semi-activ (SAL).
Recent, un avion F-16AM belgian a fost surprins la baza aeriană Kleine Brogel echipat cu o configurație impresionantă de șase lansatoare LAU-131A/A, oferind o capacitate totală de 42 de rachete.
Eficiența economică: „Închiderea decalajului” între tunuri și rachete scumpe
Testele, care se desfășoară de la începutul anului 2026, vizează în mod specific rolul de combatere a sistemelor aeriene fără pilot (C-UAS). Direcția Generală Resurse Materiale (DGMR) din Belgia a subliniat că dronele de atac reprezintă o amenințare majoră ce impune adoptarea unor contramăsuri care să nu epuizeze stocurile de rachete de mare valoare.
Prin această integrare, susțin autoritățile belgiene, F-16 devine o platformă capabilă să angajeze ținte multiple cu precizie, dar să și mențină costurile la un nivel minim.
Racheta FZ275 LGR este proiectată să acopere practic golul tactic dintre tunurile de bord care au o rază scurtă și rachetele aer-aer cu rază lungă precum AIM-9 Sidewinder sau AIM-120 Amraam, care sunt mult mai costisitoare.
Racheta are o rază de acțiune cuprinsă între 1,5 km și 7 km. Din punct de vedere tehnic, racheta cântărește aproximativ 12,7 kg și poate fi echipată cu diverse capete de luptă, inclusiv versiuni puternic explozive (HE) sau pre-fragmentate. Pentru rolul anti-dronă, capul de luptă al rachetei FZ123 eliberează un „nor” de mii de bile de oțel la detonare, capabil să distrugă structura fragilă a unei drone pe o rază de câteva zeci de metri.
Citește și
România operează același model de F-16 pe care Belgia testează noile arme anti-dronă
În acest moment, România operează 38 de avioane F-16, toate modele AM/BM, trecute prin procese de modernizare. În total, România va ajunge să se bazeze operațional pe 49 de astfel de aparate de luptă – primele 17 cumpărate din Portugalia, iar următoarele 32 din Norvegia.
Alte 18 avioane F-16 au fost transferate în proprietatea României de către Olanda, dar ele vor fi folosite la Centrul European de Pregătire a piloților F-16 de la baza aeriană Fetești.
Avioanele F-16 românești sunt cele care sunt ridicate frecvent în aer la fiecare detecție a dronelor rusești care se apropie și chiar pătrund în spațiul aerian național, în special în timpul atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre.
În spațiul public au existat numeroase critici cum că avioanele F-16 ridicate de România nu pot, în mod eficient, contracara dronele rusești. Fie este vorba de pericolul daunelor colaterale provocate de o interceptare, fie prin prisma disporporționalității economice – să lanseze rachete ghidate aer-aer împotriva unor drone ieftine, care uneori sunt doar de momeală, fără încărcătură letală.
Integrarea unor rachete ieftine precum FZ275 LGR ar putea reprezenta o soluție, după cum arată testele efectuate de Belgia. De altfel, tehnologia a fost deja testată în luptă pe frontul din Ucraina, unde forțele de apărare ucrainene utilizează sistemul FZ275 LGR prin intermediul platformelor sol-aer L3Harris VAMPIRE.
Ucraina a semnat și un memorandum pentru producția comună de rachete anti-dronă, iar Thales plănuiește să tripleze capacitatea de producție, vizând atingerea unui volum de 10.000 de unități anual până la sfârșitul anului 2026 pentru a satisface cererea globală în creștere.