INTERVIU. „Tratamentul hormonal este doar o piesă a acestui puzzle numit viața la 45+”. Un medic ginecolog explică ce se întâmplă în corpul unei femei la menopauză

Raluca Enciu, medic specialist obstetrică-ginecologie, explică ce se întâmplă în corpul unei femei în perioada de perimenopauză și menopauză, cum pot fi recunoscute schimbările hormonale și de ce menopauza începe, în sfârșit, să fie privită într-o nouă lumină: nu ca un sfârșit, ci ca o etapă a vieții care poate fi înțeleasă, gestionată și trăită mai echilibrat.

Pentru multe femei, menopauza nu începe la o anumită dată din calendar, ci cu o serie de semne greu de descifrat: nopți în care somnul nu mai vine, oboseala care nu trece, momente de ceață mintală sau o stare inexplicabilă de iritare. De multe ori, aceste schimbări sunt puse pe seama stresului, a ritmului alert al vieții sau a responsabilităților de zi cu zi. În realitate, ele pot fi primele semnale ale unei transformări hormonale majore prin care fiecare femeie va trece inevitabil.

ZYX Books: – Ca medic specialist, sunteți un aliat important al femeii mature în perioada de menopauză. Le ajutați pe femei să treacă printr-o perioadă complicată. Ce se întâmplă în corpul unei femei la menopauză?
Raluca Enciu: – Trebuie să conștientizăm că femeia este un organism complex și fascinant. Poate mai mult decât bărbatul, ea este supusă unor furtuni hormonale pornind din timpul pubertății, apoi în sarcină, la naștere și alăptare și terminând cu perimenopauza și menopauza. Când înțelegem ce se întâmplă în corpul nostru, este mai ușor să acceptăm schimbarea și să privim cu relaxare această etapă firească ce va veni inevitabil pentru noi toate.

Menopauza începe în ziua în care s-a împlinit un an de când menstruația a încetat să mai vină. În momentul în care ovarele decid să se pensioneze, deoarece nu mai sunt capabile să producă hormoni sexuali, se va instala menopauza. În anii care preced menopauza, pot fi chiar și zece, femeile experimentează adesea perimenopauza, adică acea etapă în care ovarele sunt din ce în ce mai sărace în foliculi, având o capacitate mai mică de a produce niveluri hormonale optime. Cu cât văd mai multe femei în perimenopauză, cu atât îmi întăresc ideea că este o etapă cameleonică și fluctuantă. De ce spun asta? Pentru că sunt femei extrem de afectate de această perioadă cu bufeuri intense, sângerări abundente, insomnie, poate depresie și anxietate, iar la celălalt pol sunt femei care nu acuză simptome, poate doar ușoară oboseală sau nivel ridicat de stres. Dar cine nu e obosit? Cine nu are perioade de insomnie? Cui nu-i scade libidoul?

Deoarece nu avem o analiză general valabilă care să ne spună că am intrat în perimenopauză, adesea este greu de diagnosticat, sau mai bine zis este subdiagnosticată. Nu există un training dedicat în facultate sau în rezidențiat, iar informațiile se obțin prin cursuri de supraspecializare și mult studiu personal. Astfel, specialistul potrivit va corela informațiile cu simptomele supărătoare, istoricul medical și analizele hormonale pentru a stabili diagnosticul de perimenopauză și a elabora un plan terapeutic personalizat.

– Am citit undeva un titlu că „în România, vârsta medie de apariție a menopauzei este de 49 de ani”. M-a intrigat posibilitatea care reieșea din acest titlu, ca vârsta de apariție a menopauzei să difere de la o țară la alta, de la o regiune la alta. E oare posibil?
– Momentul în care o femeie intră la menopauză este determinat din punct de vedere genetic și are mare legătură cu numărul mai mic sau mai mare de ovocite cu care ne-am născut. Sunt studii care au arătat însă că femeile care fumează pot intra mai devreme la menopauză, deoarece fumatul afectează vascularizația de la nivelul ovarelor.

Date epidemiologice arată că femeile tind să intre mai târziu la menopauză în țările cu nivel socioeconomic ridicat, precum Islanda,  Norvegia sau Australia, adică în jurul vârstei de 51-52 de ani, la polul opus aflându-se India, la 47-49 ani. În România datele statistice arată că vârsta medie de intrare în menopauză naturală este 49 de ani, comparativ cu media Europei de 50-52 de ani.

Cele mai des întâlnite simptome

– Care sunt cele mai frecvente 3 simptome ale menopauzei?
– Bufeurile, ceața mintală și tulburările somnului sunt simptomele care ne afectează cel mai frecvent. Este incredibil cum ani de zile s-a considerat că menopauza înseamnă doar bufeuri, când de fapt femeia trăiește o avalanșă de simptome, de la „creier până la vârful degetului de la picior”.

Cu toate că sunt denumiți hormoni sexuali, rolul lor nu se oprește doar la acest nivel. Fiecare organ are receptori pentru estrogen, iar, în lipsa lui, întreg organismul intră în declin. Diverse zone din creier își pot micșora volumul, așa cum a demonstrat neurocercetătoarea Lisa Mosconi în cărțile și studiile sale, vasele de sânge se încarcă mai alert cu plăci de aterom, pielea își pierde elasticitatea și strălucirea pentru că scade dramatic sinteza de colagen și elastină, oasele sunt predispuse la osteoporoză, apar simptome supărătoare precum uscăciune vaginală, disconfort la contactul sexual, infecții vaginale sau urinare frecvente sau incontinență urinară. 79% dintre femei suferă de bufeuri, dar de cele mai multe ori ele dispar spontan după primii ani de la intrarea în menopauză și rar sunt ele simptomul cel mai supărător.

Simptomul care alterează cel mai sever calitatea vieții este tulburarea somnului. Pacientele pot avea nopți la rând în care nu dorm sau se trezesc de mai multe ori și, chiar dacă adorm, somnul nu este profund și odihnitor. A doua zi intervine ceața mentală, irascibilitatea, dificultatea de concentrare, de a memora și de a se organiza, iar, în timp, pot apărea depresia și burnoutul. Vestea bună este că, de cele mai multe ori, aceste simptome se ameliorează semnificativ cu ajutorul tratamentelor hormonale.

– De ce este terapia de susbstituție hormonală atât de derutantă pentru femei? Unii o consideră un superleac, alții o consideră periculoasă. Care este adevărul?
– Terapia de substituție hormonală a fost populară în SUA și Europa din 1970 până în 2002, când au fost publicate rezultatele studiului WHI (Woman`s Health Initiative). Acest studiu, făcut în America pe 160 000 de femei cu media de vârstă de 60 de ani cărora li s-au oferit hormoni sintetici pe cale orală, a raportat creșterea ușoară a numărului de cazuri de cancer mamar – același risc existent în caz de fumat, consum zilnic de două pahare de vin și de șase ori mai mic decât impactul negativ al obezității asupra sânului.

Nu aș vrea să fiu patetică, dar WHI este probabil una dintre cele mai mari nedreptăți făcute femeilor de-a lungul istoriei. Interpretarea statistică eronată, structura greșită a studiului, comunicarea deficitară a rezultatelor, preluarea de către presă a unei informații parțial corect enunțate în studiu și perpetuarea de-a lungul anilor a acestor afirmații eronate a dus la scăderea cu 78% a numărului de femei ce beneficiază de tratament hormonal. Personalul medical a fost indus în eroare și a ezitat să mai prescrie tratamente hormonale, iar studiile în curs ce utilizau substituția hormonală au fost întrerupte.

Douăzeci de ani mai târziu, autorii studiului au reevaluat statisticile și astăzi știm că, dacă alegem hormonii potriviți, cu structură identică celor produși de ovarele noastre, denumiți bioidentici și administrați transdermic, prin piele, riscurile reale sunt extrem de mici, iar balanța este înclinată cu mult în favoarea beneficiilor.

Tratamentele hormonale bioidentice sunt de un real ajutor în ameliorarea calității vieții femeilor în peri și menopauză și pot reduce riscul unor afecțiuni severe precum osteoporoza, diabetul zaharat de tip II, bolile cardiovasculare, depresia. Cu toate acestea, hormonii nu vindecă și nu rezolvă toate problemele. Educarea stilului de viață este esențială încă din copilărie. Sportul regulat, alimentația sănătoasă, greutatea optimă, renunțarea la alcool sau la fumat sunt acei factori din viețile noastre pe care putem să-i modelăm pentru a preveni boli cronice, inclusiv cancerul mamar.

– Când e bine să vină o femeie la consult pentru a afla modul în care trebuie abordată menopauza? Când are anumite simptome, un anumit disconfort?
– Ideal, consultul ginecologic ar trebui să fie făcut o dată pe an și să includă recoltarea unui simplu test Babeș-Papanicolau, o ecografie transvaginală și o ecografie mamară, iar după vârsta de 40 de ani și o mamografie o dată la doi ani. Atunci când apar dereglări ale ciclului menstrual, simptome asociate perimenopauzei, precum tulburări ale somnului, anxietate inexplicabilă, depresie, ceață mentală (și lista poate continua, deoarece sunt descrise peste 70 de simptome asociate perimenopauzei), atunci este momentul să alegi un specialist în probleme hormonale cu care să ai o discuție detaliată. În primul rând, pentru a vedea în ce etapă hormonală a vieții te afli și pentru a stabili împreună cu medicul planul de tratament optim.

Trei mituri

– Care ar fi un top 3 al miturilor despre menopauză?
– „Menopauza vine dupa 50 de ani.”  Dacă am face un sondaj de opinie despre menopauză în rândul tinerilor și al bărbaților, răspunsul invariabil ar fi că această etapă aparține vârstei a treia, dar, în realitate, în cabinet văd din ce în ce mai des tinere care intră la menopauză. Se estimează că 1% dintre femeile sub 40 de ani suferă de insuficiență ovariană primară, deci ele vor rămâne fără hormoni sexuali înainte de 40 de ani. Îmi vine în minte cazul unei domnișoare de 27 de ani care își dorea un bebeluș și pentru care absența menstruației nu a fost dată de prezența unei sarcini, ci de o menopauză extrem de prematură.

Al doilea mit ar fi: „Terapia de substituție  hormonală este riscantă”. Da, dar nu mai riscantă decât fumatul, alcoolul sau paracetamolul! Tu ai citit vreodată prospectul paracetamolului? De câte ori ai luat o pastilă în ultimul an? În medicină nu există procedură sau medicație fără riscuri. Studiile au arătat că pacientele fumătoare sau cele care consumă zilnic două pahare de vin au un risc ușor mai mare pentru a dezvolta cancer de sân, similar cu femeile care iau tratament de substituție cu hormoni sintetici sau anticoncepționale orale. Hormonii utilizați în prezent sunt bio sau bodyidentici, adică au aceeași structură cu hormonii produși de ovarele noastre. De aceea sunt tolerați mai bine de corp și asociază riscuri mai mici.

De asemenea, în ceea ce privește riscul de tromboză (infarct miocardic, accident vascular cerebral), suntem într-un registru mult mai sigur în zilele noastre, deoarece aplicăm estrogenul direct pe piele, nu îl mai administrăm oral și astfel nu mărim riscul de a dezvolta un cheag de sânge. Terapiile hormonale sunt personalizate, fiecare caz este analizat cu atenție și întotdeauna vom alege calea și preparatele cele mai sigure pentru pacientă.

„Menopauza înseamnă că am îmbătrânit” este poate afirmația pe care o aud cel mai des la cabinet sau în comunitățile de femei din care fac parte. Acest stadiu al vieții a fost asociat cu înfrângerea sau inutilitatea. De-a lungul generațiilor, femeile au ascuns inclusiv față de soți intrarea în menopauză, au privit cu rușine și teamă o etapă atât de firească, naturală, pe care nu avem cum să o evităm. Însă acum trăim un moment de cotitură: a venit vremea ca această paradigmă să fie înlocuită de o nouă viziune a epocii, ”the new menopause”, care are în obiectiv femeia matură, la 45-50 de ani, aflată în apogeul carierei și care nu își dorește să fie părăsită de motoarele invizibile din viața ei, și anume hormonii. Din fericire există o multitudine de modalități care să ne ajute să traversăm schimbările hormonale, să ne simțim mai bine, să arătăm mai bine, să fim oameni mai buni cu noi și cu cei din jur, să avem o calitate mai bună a vieții și să reducem riscul pentru patologii severe precum diabetul zaharat, osteoporoza, accidentul vascular cerebral sau boala Alzheimer.

Văd în fiecare zi la cabinet femei care au căzut în capcana bătrâneții – poate au dus pe umeri greul întregii familii, poate au luptat cu vreo boală, poate au cerut ajutor și nu au primit, nimeni nu are dreptul să judece, dar oricât de greu ar fi nu încetați să căutați forme prin care să vă faceți viața mai bună. Nu spun că terapia de substituție hormonală este un panaceu sau un elixir al tinereții, dar este cu siguranță de ajutor în a vă recăpăta nopțile cu somn odihnitor, energia, vitalitatea, starea de bine și, de ce nu, libidoul. Tratamentul hormonal este doar o piesă importantă a acestui puzzle numit viața la 45+. Pentru celelalte piese, vă revine rolul să le aduceți cu blândețe, constanță și armonie în viețile voastre.