INTERVIU. Unul dintre cei mai importanți oameni de știință din lume vorbește despre soluțiile la care pot apela femeile într-un moment de cotitură al vieții: „Nu e o boală, ci o tranziție”

Insomnii, bufeuri, palpitații, schimbări de dispoziție, dificultăți de concentrare sau acea senzație greu de descris că mintea funcționează altfel decât înainte. De prea multe ori, aceste simptome ale menopauzei sunt privite ca inevitabile odată cu înaintarea în vârstă. Însă cartea ,,Creierul la menopauză”, bestseller internațional scris de renumita neurocercetătoare Lisa Mosconi, schimbă complet perspectiva.

Dr. Lisa Mosconi este una dintre cele mai strălucite minți din domeniul neuroștiințelor, inclusă de The Times în topul celor mai importante femei din știință la nivel mondial. „Cartea Creierul la menopauză” este rodul a 15 ani de cercetare, o carte esențială pentru orice femeie care vrea să înțeleagă ce se întâmplă cu adevărat în corpul și în creierul ei, în această nouă etapă a vieții.

• Cartea ,,Creierul la menopauză” a apărut la Editura ZYX Books, editură care face parte din același grup media cu Hotnews.

Într-un interviu pentru Hotnews, dr. Lisa Mosconi explică de ce femeile au nevoie să fie bine informate despre această etapă din viața lor, de ce menopauza nu este o chestiune care ține numai de fertilitate, ci este „un proiect de renovare” pentru creier, de ce politicile de la locul de muncă trebuie adaptate nevoilor femeii și de ce Comunitatea Europeană ar trebui să trateze menopauza ca pe o chestiune de sănătate publică.

Hotnews: – Există terapii care ajută la ameliorarea simptomelor menopauzei? Și pot fi ele folosite pe scară largă?

Lisa Mosconi: – Știința este foarte clară: menopauza este o tranziție neuroendocrină cu efecte ample, nu numai în ceea ce privește reproducția, cât și din punct de vedere neurologic, metabolic și psihologic. Terapia hormonală (TH) este considerată cel mai eficient tratament pentru simptomele menopauzei, cum ar fi cele vasomotorii (bufeuri și transpirații nocturne), și poate îmbunătăți calitatea vieții femeilor care beneficiază de ea.

Terapia hormonală este aprobată și pentru ameliorarea simptomelor mai ușoare ale depresiei și a tulburărilor de somn cauzate de menopauză. În același timp, nu este o soluție universal valabilă, tocmai de aceea educația este atât de importantă. Femeile trebuie să aibă acces la informații clare, bazate pe dovezi, nu pe narative bazate pe teamă sau pe sfaturi care nu mai sunt de actualitate, iar sistemele de sănătate trebuie să-i susțină atât pe medici, cât și pe paciente pentru a lua hotărâri bine informate. Țări precum Statele Unite ale Americii și Marea Britanie au făcut pași importanți în ceea ce privește strategiile naționale de sprijin în perioada menopauzei. România și, de fapt, Uniunea Europeană per ansamblu ar trebui să investească în educație, accesibilitate și echitate pentru femeile aflate la vârsta de mijloc.

Femeile se simt mai puțin importante din cauza modului în care societatea tratează menopauza

– Menopauza este un subiect fierbinte. Dar de ce este considerat în continuare un subiect tabu? 
– Menopauza este stigmatizată pentru că se află la intersecția a două forțe: sexismul și age-ismul. Ca societate, am subevaluat mult sănătatea femeilor și le-am respins trăirile, mai ales la această vârstă. Menopauza a fost tratată ca un semn al degradării, nu ca o etapă esențială din viață. Iar când femeile vorbesc despre „ceață mintală”, bufeuri, schimbări de dispoziție sau insomnie, deseori li se spune că toate astea sunt în capul lor sau că sunt doar aspecte firești ale îmbătrânirii. Această abordare nefericită are consecințe. Duce la suferință în tăcere și la lipsa inovațiilor medicale. Trebuie să demontăm ideea că îmbătrânirea le face pe femei mai puțin valoroase și, mai ales, ideea că femeile ar fi fost oricum mai puțin valoroase de la bun început. În realitate, această etapă din viață poate fi plină de forță, transformatoare, și merită să beneficieze de susținere.

Trăim într-o cultură care pune semnul egal între valoarea unei femei și tinerețe, felul în care arată și fertilitate. Odată ce aceste atribute se pierd, femeile devin invizibile, mai ales dacă au simptome fizice sau cognitive care le tulbură viața de zi cu zi. Dar nu este vorba despre biologie, ci despre narațiune. Menopauza nu face femeile mai puțin importante. Femeile se simt mai puțin importante din cauza modului în care societatea tratează menopauza: ca pe o glumă, ca pe o slăbiciune sau ca pe ceva de care trebuie să-ți fie rușine. Trebuie să schimbăm percepțiile: menopauza nu e un capăt de drum, ci o tranziție, iar femeile trebuie încurajate să aibă demnitate, forță și autonomie.

– Cartea „Creierul la menopauză” aduce o perspectivă nouă, una științifică, asupra menopauzei. Ce aspect al menopauzei a fost exclus de medici sau nu a fost aprofundat suficient?
– Creierul. Ani de-a rândul, menopauza a fost studiată aproape exclusiv din punctul de vedere al reproducerii – menstruație, fertilitate și hormoni sexuali. Dar adevărul e că estrogenii și progesteronul sunt tot hormoni ai creierului. Ei susțin memoria, starea de spirit, somnul, energia, metabolismul și funcționarea cognitivă. În „Creierul la menopauză”, îmbin informații din neurologie și imagistică pentru a demonstra cum poate menopauza să influențeze structura și funcționarea creierului. Acest lucru înseamnă un nou fel de a înțelege și de a susține femeile care trec prin această etapă. NU trebuie să ne mai gândim la menopauză ca la o chestiune legată de reproducere. Este o experiență care implică întregul corp și întregul creier.

– La nivelul Comunității Europene, au început discuții importante pentru elaborarea unui proiect de lege care să sprijine femeile aflate în perimenopauză și menopauză din punct de vedere social, emoțional și medical. Dacă ați fi invitată la astfel de discuții, ce le-ați spune celor din Comunitatea Europeană? Ce este menopauza? Cum ar trebui ea abordată?
– Menopauza este o tranziție neuroendocrină cu efecte importante asupra biologiei și psihicului femeii, dar și asupra stării de bine la nivel social. Nu este nici „pur și simplu îmbătrânire”, nici o boală, ci o entitate biologică de sine stătătoare numită „tranziție neuroendocrină”. Cu alte cuvinte, când ceva care ar trebui să se întâmple se întâmplă, nu vorbim despre un deficit sau o tulburare. Totuși, această tranziție poate aduce simptome care afectează sănătatea, productivitatea, calitatea vieții și influențează riscurile medicale pe termen lung. Personal, aș îndemna Comunitatea Europeană să trateze menopauza ca fiind o problemă de sănătate publică, nu personală. Asta înseamnă finanțarea educației, a cercetării și a accesului echitabil la îngrijire. Înseamnă politici la locul de muncă care să fie adaptate la nevoile femeilor. Și mai înseamnă să facem din îngrijirea la menopauză un capitol permanent din ceea ce înseamnă instruirea medicilor. Fiecare femeie va trece prin această tranziție. Trebuie să creăm sisteme care s-o susțină, nu care s-o marginalizeze.

– Cum influențează menopauza creierul? Este ca un proiect de renovare? 
– Da, menopauza este un fel de „proiect de renovare” pentru creier. În timpul menopauzei, creierul trece prin ajustări importante, pe măsură ce nivelurile de estrogen scad. Estrogenul susține comunicarea neuronală, protejează împotriva stresului oxidativ, ajută la reglarea temperaturii și a somnului și alimentează metabolismul cerebral. Când acesta scade, creierul trebuie să se recalibreze. Asta poate declanșa simptome precum ceața mintală, bufeurile, tulburările de somn, dispoziția proastă sau uitarea.

Dar aceste schimbări nu înseamnă o deteriorare permanentă, ci fac parte dintr-o tranziție. Creierul majorității femeilor se adaptează în timp. Putem sprijini acest proces cu „unelte de renovare” bune: somn, nutriție, mișcare, reducerea stresului, conectare socială și, atunci când este potrivit, terapii hormonale sau non-hormonale.

Privește menopauza nu ca pe o prăpastie, ci ca pe un pod

– Cât de important este felul în care creierul se adaptează la menopauză?
– Capacitatea creierului de a se adapta — de a se reorganiza, compensa și recupera — este cea care determină dacă o femeie se confruntă cu probleme pe termen lung sau trece prin menopauză puternică și cu claritate. Acest proces adaptativ nu este bine studiat, dar se crede că este influențat de mulți factori: genetică, istoric de sănătate, stres, stil de viață și acces la îngrijire. Unele creiere sunt mai reziliente decât altele, dar toate pot fi sprijinite. Privește menopauza nu ca pe o prăpastie, ci ca pe un pod. Cu instrumentele potrivite, îl putem traversa în siguranță și chiar putem înflori dincolo de el.

– Spuneți în carte că, după menopauză, femeile se simt mai încrezătoare și chiar au o viață mai fericită. Cum ați ajuns la această concluzie? Par a fi niște superputeri pe care femeile le câștigă după ce trec prin perioada de premenopauză și menopauză.
– Această observație vine atât din literatura științifică, cât și din discuțiile purtate de-a lungul anilor cu mii de femei. Odată ce creierul își finalizează adaptarea la noul mediu hormonal, multe femei spun că se simt mai stabile emoțional, mai concentrate și mai ancorate în realitatea care le definește. Rumoarea specifică începutului vârstei de mijloc se estompează, iar în locul ei apare ceva mai puternic. Nu este o superputere — este neurobiologie. Și este ceva la care merită să privești cu speranță.

Totuși, există un avertisment important: pentru unele femei, simptomele nu dispar după ce tranziția s-a încheiat, ceea ce poate crește riscul de tulburări neurologice în anii următori.

– Este plăcut să ne gândim la așa-numita ipoteză a bunicii — care spune că femeile au o durată lungă de viață după menopauză pentru că ajută la creșterea nepoților —, dar chiar se confirmă această idee?
– Este o idee care intrigă și există unele dovezi evoluționiste care o susțin. În societățile de vânători-culegători, femeile aflate la postmenopauză jucau adesea roluri esențiale în strângerea hranei, transmiterea informațiilor și îngrijirea copiilor. Aceste contribuții le sporeau nepoților — și întregului grup — șansele de supraviețuire.Dar, dincolo de această ipoteză, știm astăzi că femeile la postmenopauză contează — nu doar pentru familiile lor, ci și pentru societate în ansamblu. Ele sunt lideri, mentori, profesioniști, creatoare. Trebuie să facem loc pentru vocile lor și pentru valoarea lor.

Pentru multe femei, terapia hormonală este o opțiune sigură și eficientă

– Terapia de substituție hormonală (TH), în care estrogenul singur sau în combinație cu progesteronul este administrat oral pentru a crește nivelurile hormonale și a ameliora simptomele menopauzei, a fost cunoscută mai mult pentru riscuri decât pentru beneficii. Este o idee bună? Este o opțiune viabilă pentru multe femei?
– Terapia hormonală a fost pe nedrept demonizată ani la rând, pe baza studiului Women’s Health Initiative, încheiat în 2002–2003. În prezent, societățile medicale profesionale sunt de acord: pentru multe femei, terapia hormonală este o opțiune sigură și eficientă pentru gestionarea simptomelor menopauzei, mai ales dacă este începută înainte de 60 de ani sau în primii 10 ani după instalarea menopauzei. Poate ajuta la bufeuri, somn, dispoziție, prevenirea osteoporozei și poate oferi sprijin cognitiv femeilor care trec prin menopauză precoce. Ca orice tratament, nu este potrivit pentru toată lumea. Dar ar trebui să fie o opțiune, iar femeile merită informații corecte și actualizate pentru a putea lua această decizie.

– Există alternative mai sigure decât terapia de substituție hormonală?
– Da, pentru femeile care nu pot sau nu doresc să folosească terapia hormonală, există opțiuni non-hormonale. Acestea includ anumite antidepresive, terapia cognitiv-comportamentală, melatonina cu eliberare lentă pentru somn și intervențiile legate de stilul de viață, precum mișcarea, nutriția și gestionarea stresului. Sunt dezvoltate și medicamente noi care vizează bufeurile și alte simptome fără a folosi hormoni, care au ca substanță activă fezolinetantul. Cel mai important este ca abordarea să fie personalizată, pentru că experiența fiecărei femei este diferită și merită o îngrijire adaptată nevoilor ei individuale.

– Care este legătura dintre menopauză și boala Alzheimer? 
– Acesta este chiar nucleul cercetării mele. Aproape două treimi dintre pacienții cu Alzheimer sunt femei, iar motivul nu este doar faptul că trăim mai mult. Schimbările hormonale din menopauză pot acționa ca un „punct de cotitură” pentru femeile biologic vulnerabile, din cauza geneticii sau a altor factori de risc. Estrogenul protejează creierul, iar atunci când nivelul lui scade, unele femei pot experimenta o îmbătrânire cerebrală accelerată sau o acumulare crescută de amiloid. Nu înseamnă că va apărea boala Alzheimer, dar poate crește riscul. De aceea, vârsta mijlocie este o fereastră atât de importantă pentru intervenție.

– Așa cum spuneți și dumneavoastră, două treimi dintre pacienții cu Alzheimer sunt femei. Ar trebui femeile care intră la menopauză să ia TH în mod preventiv împotriva bolii Alzheimer?
– Nu avem încă suficiente date pentru a recomanda terapia hormonală exclusiv ca metodă de prevenire a Alzheimerului. Totuși, pentru femeile care se confruntă cu simptome de menopauză moderate sau severe, terapia hormonală poate aduce beneficii cognitive — mai ales dacă este începută devreme sau în cazul femeilor aflate în menopauză chirurgicală. Studii în desfășurare, inclusiv cele din programul meu CARE, cercetează dacă terapia hormonală poate reduce schimbările cerebrale asociate cu riscul de Alzheimer. Concluzia importantă este că intervenția timpurie, fie hormonală, fie non-hormonală, poate ajuta la protejarea sănătății creierului.

Cine este dr. Lisa Mosconi

Dr. Lisa Mosconi este profesor asociat de neuroștiințe în domeniul neurologiei și radiologiei și directoare a Alzheimer’s Prevention Program la Weill Cornell Medicine (WCM), Presbyterian Hospital din New York. Recunoscută drept una dintre cele mai influente 17 femei care lucrează în domeniul științei (The Times) și una dintre cele 100 de femei care au schimbat lumea (ELLE), dr. Mosconi a fost descrisă ca „o Mona Lisa a neuroștiinței” (ELLE International). Cercetările sale se concentrează asupra detectării precoce a bolii Alzheimer și prevenției îmbătrânirii cognitive la persoanele cu risc, în special la femei. Este autoarea cărților ,,Creierul la menopauză” („The Menopause Brain”, 2024), „The XX Brain” (2020), ,,Hrană pentru creier” (Brain Food, 2018). TED talk-ul „How menopause affects the brain” al dr. Mosconi a fost vizionat de peste 4 milioane de ori.

Cartea ,,Creierul la menopauză” a apărut la Editura ZYX Books, în traducerea Dianei Botescu, și poate fi comandată aici: https://bit.ly/4jEcJG1. Editura ZYX Books face parte din același grup media cu Hotnews.