Mesajul unui laureat Nobel pentru Economie, transmis la evenimentul The Economist la București pe tema problemelor democrației liberale: „Au apărut calculatoarele şi au rescris totul”

Daron Acemoglu, profesor universitar de economie la Massachusetts Institute of Technology şi laureat al Premiului Nobel pentru Ştiinţe Economice în 2024, a afirmat, luni, la conferinţa The Economist de la Bucureşti, că problema definitorie pe care o avem în această perioadă o reprezintă criza democraţiei liberale. El consideră că momentul de turnură care se află la baza problemelor democraţiei liberale este dat de începutul tehnologiilor digitale, scrie News.ro.

• Hotnews este partener media al evenimentului The Economist la București și transmite principalele momente.

”Inteligenţa artificială, criza din Iran, problemele economice cu care ne confruntăm, toate acestea sunt provocări foarte serioase, însă cred că problema definitorie pe care o avem astăzi o reprezintă criza democraţiei liberale. Democraţia liberală a înflorit timp de mai multe decenii, însă acum trecem printr-o perioadă de transformări. Democraţia liberală a promis anumite idei clare şi practici. La baza acesteia este o prosperitate de care toată lumea să poată beneficia, servicii publice de calitate, care să fie accesibile celor mai mulţi oameni din societate, precum şi o voce şi coparticipare”, a afirmat Daron Acemoglu.

El consideră că problemele democraţiei liberale au apărut odată cu dezvoltarea tehnologiilor digitale.

”Cred că momentul de turnură care cred că este la baza problemelor democraţiei liberale îl reprezintă începutul tehnologiilor digitale. Au apărut calculatoarele şi au rescris totul, tot ce crease până atunci democraţia liberală. A început pe plan economic. Calculatoarele în vremea iniţială clar erau folosite doar de lucrătorii cei mai educaţi, asta reprezenta însă doar o parte din problemă. Partea majoră a problemei este că, în timp, mai ales începând din anii 1980-1990, tehnologiile digitale au devenit o platformă puternică pentru automatizare şi anume înlocuirea maşinăriilor şi apoi înlocuirea cu algoritmi şi cu maşini a muncii manuale. Aceasta a tăiat cumva legătura între extinderea pe piaţă şi locuri de muncă şi salarii. Acum companiile puteau creşte în timp ce dădeau la o parte lucrătorii. Manufactura era realizată de roboţi şi echipamente, iar companiile, care până atunci au început să introducă mai mulţi roboţi, au început să înflorească mai mult”, a explicat Daron Acemoglu.

El a remarcat şi o altă schimbare care a avut loc în anii ’70, în aproape toate democraţiile vestice.

”În anii ‘70 lucrurile s-au schimbat radical, aproape în toate democraţiile vestice pentru care avem date colectate. Partidele de centru şi de centru-dreapta au trebuit să se concentreze pe absolvenţi universitari, în timp ce majoritatea celorlalţi au început să se depărteze de lucrătorii manuali. Aşadar, iată, a rămas un grup în spate care acum începe să simtă că nu mai are reprezentare. Vocile lor nu mai sunt auzite, de aceea, acum partidele populiste încearcă să vorbească în numele lor, oferind şi unele soluţii care poate nu sunt practice, ba chiar mai mult de atât alimentează toate aceste voci inflamate, fără a găsi o soluţie pentru cauza iniţială”, a mai transmis Daron Acemoglu la Bucureşti.

El participă la prima ediţie a Economist Romania Government Roundtable 2026, care a debutat, luni, la Bucureşti.